2.

L-a chemat, aşadar, pe Ioan Dukas, cumnatul său, şi i-a încredinţat trupele pe care le strînsese din diferite ţinuturi, împreună cu o flotă care era în stare să asedieze cetăţile de coastă; i-a dat în grijă şi pe însăşi fiica lui Tzachas, luată prizonieră odată cu ceilalţi care întîmplător se găseau în Niceea, şi i-a ordonat să vestească pretutindeni luarea Niceei; dacă nu îl credeau, trebuiau să le-o arate pe fiica lui Tzachas ¹⁷⁹ satrapul turcilor şi barbarilor care ocupau coasta pentru ca, văzînd-o, cei ce stăpîneau cetăţile de care am vorbit mai sus, încredinţaţi că Niceea-fusesecucerită, să-şi piardă curajul şi să le predea fără luptă cetăţile. După ce i-a dat astfel lui Ioan tot ce-i trebuia, l-a lăsat să plece. Despre trofeele pe care acesta le-a ridicat pe seama lui Tzachas şi despre felul în care l-a izgonit, vom arăta în cursul istorisirii noastre.