Don Arias, Contele.

CONTELE

Cel mult pot recunoaşte că sângeâc-mi prea viu
Prea s-a aprins de-o vorbă, e însă prea târziu, Căci lovitura fără de lecuire este.
DON ARIAS

Să îmblânzit. I pe rege cercaţi cu toate-aceste.
El ia prea vie parte la tot spre-a nu lăsa

Ca să simţiţi întreagă nemulţămirea sa.
Şi nici n-aveţi altminteri vre-un drept la apărare, Căci deopotrivă rangul înalt al celui care
A îndurat ocara, cum şi mărimea ei
Cer datorii şi jertfe mai mari ca de-obicei.
CONTELE '

Pe viaţa mea stăpân e monarhul, mi se pare!
DON ARIAS
Greşeala vi-i urmată de-o. Furie prea mare.
El vă iubeşte încă şi-a-l împăca nu-i greu.
Puteţi sta împotrivă când domnul zice: „Vreu"?
CONTELE

Ca să-mi păstrez, seniore, neatins-a mea onoare

Neascultarea-mi nu-e-un păcat aşa de mare
Şi-oricât ar fi de mare, la urma urmei pot
Prin meritele mele ca să răscumpăr tot.

DON ARIAS

Poţi să-i aduci servicii oricât de mari şi grele, Un rege nu-ţi rămâne îndatorat de ele;
Şi nu uitaţi un lucru: slujind pe domnitor
Orice supus nu face decât ce e dator.

Vă credeţi prea puternic şi viaţa-n joc v-o puneţi.
CONTELE

Pân' ce nu văd cu ochii nu pot să cred ce spuneţi.
DON ARIAS
Monarhul e puternic şi face tot ce vrea.
CONTELE

O zi nu poate pierde pe-un om de seama mea.

Să-mi dea cea mai cumplită pedeapsă, nu mă speriu:

De pier, cu mine piere şi-ntreg acest imperiu.
DON ARIAS

Nesocotiţi pe-acela ce ţine sceptru-n mâni.
CONTELE
Pe care fără mine l-ar pierde până mâni:

Pornească împotrivă-mi măria-sa prigoana:

De voi cădea, voi face să-i cadă şi coroana.
DON ARIAS

O, cugetaţi mai bine la cele ce v-am zis, Luaţi o deciziune mai bună.
CONTELE

M-am decis.
DON ARIAS

Măria sa m-aşteaptă; ce vreţi să i se spună?
CONTELE

Că nici o umilinţă nu poate să-mi impună.
DON ARIAS

Dar regilor le place să fie ascultaţi.
CONTELE

Zadarnică e vorba; sunt sorţii aruncaţi.
DON ARIAS

Cu toţi bogaţii lauri ce fruntea vă-ncunună
Păziţi-vă de trăsnet.
CONTELE

L-aştept cu voie bună.
DON ARIAS
Dar nu fără urmare.

CONTELE

Atuncea, în sfârşit, Va fi şi don Diego cu-atât mai mulţămit.
CONTELE

(singur)
Mi-e sufletul deasupra nendurătoarei soarte.

De-ameninţări nu-ţi pasă când nu te temi de moarte.
Primesc să duc mai bine un trai nefericit, Dar nimenea nu-mi ceară să vieţuiesc hulit.