SCENA 3

Nicomed, Arsinoe, Laodice, Atal, Cleona.

NICOMED

Stăpâneşte-i al sângelui avânt;
Invaţă-l să se poarte şi spune-i cine sunt.
Căci neştiind cu cine vorbeşte, aiurează,
Iar rătăcirea minţii lui, mă îngrijorează, Ba, chiar îmi face milă.
LAODICE

Alteţă, aţi sosit?
NICOMED

Şi Metrobat, regină, cu mine a venit.
ARSINOE

Ah! Trădătorul!

NICOMED

Doamnă, dar el n-a spus nimica

în stare ca, deodată, să vâre-n suflet frica.

ARSINOE

Dar cui se datoreşle sosirea neaşteptată?
Cui aţi lăsat armata?
NICOMED
Pe-o mână încercată.

Cât de a mea venire, ea nu mai e grăbită.

Pe Anibal aicea-l aveam, cu-a mea iubită.

De primul, voi sau Roma, v-aţi lepădat, duşmani;
Vin s-o salvez pe dânsa de voi şi de romani.
ARSINOE

Aceasta vă aduce?

NICOMED

Aceasta, se-nţelege, Şi sper să-mi fiţi un sprijin ales, pe lângă rege.
ARSINOE

Speranţa voastră-afla-vă tot sprijinu-aşteptat.
NICOMED

De-a voastră bunătate sunt àzi încredinţat.
ARSINOE

Ca să nu trec la fapte, de rege-o să depindă.

NICOMED

Fă ca favoarea asta c-un gest să ne cuprindă.

ARSINOE

Fiţi fără nici o grijă; nimic nu voi uita.
NICOMED

Ştiu inima-ţi ce simte; nu vă-ndoiţi de-a mea.
AT AL

Acesta, este mamă, vestitul Nicomed?

NICOMED

Da, am venit să aflu de-n tine pot să cred.

ATÂT, Vai! Iartă-mă alteţă, că nu te-am cunoscut.
NICOMED

Egalul meu în luptă, alteţă, te-aş fi vrut.
De-ai plănuit în suflet să-mi cucereşti iubita, Nu ocoli, acuma, nici riscul, nici ispita.
Dar cum în lupta asta eu vin numai cu mine.

Nici tu să n-aduci Roma sau regele, cu tine.

Eu, apăr; tu, atacă, însă păstrând]3ersoanei, întreaga preţuire ce-o datorăm coroanei.
Uitând că, toată vremea, ai stat printre romani, Nu, voi mai ţine seama de rang şi nici de ani, şi vom afla de-ajunge cinstit un om, Atal, Sau prin exemplul Romei sau al lui Anibal.
Te las acum; adio şi reflectează bine.

Share on Twitter Share on Facebook