Mama zice din Scriptură:

Dacă doi prieteni ai,

Vrând să dai a ta avere

Unuia, cărui s-o dai?

Unul tace, altul cere;

Cest din urmă-i prefăcut

Dă-o dar cui n-a cerut!

Eu explic cuvântul mamei:

Mamă, eu te-am priceput!

Tu-mi ești dragă, tu și-o fată!

Tu-mi tot ceri să te sărut,

Ea nu-mi cere niciodată.

Și, după scriptura ta,

Ghici, pe cine-aș săruta?