Toți sfinții

(după o tradițiune)

La Neamțu-n sfânta mănăstire

Stau rând toți frații în Christos ;

Au gândul drept și cuvios

și cântă versuri din Psaltire.

E praznic astăzi, sunt „Toți sfinții”,

Și din bătrâni e obicei

În cinstea sfinților să bei —

Iar legea n-o știrbesc părinții.

Al legii trup în două-l frânge

Paisie, starețul, apoi

Desfundă dintr-un vechi butoi

Al legii celei nouă sânge.

Diaconul citește-n carte,

Iar frații beau și cinste fac

În sănătatea cea de veac

A fiecărui sfânt în parte.

— „Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază

Pe Sit” — și gâl-gâl-gâl! — „Pe-Adam”

Și iarași gâl! Și sfinți de hram

Și mucenici și câți urmează !

Și pentru cel născut în staul,

Pentru Christos închină ei,

Și pentru fiul Timotei,

Și pentru Luca, Petru, Paul.

Și pentru alte fete sfinte

Din Capadokia și-Anadol —

Și cât ce-aveau păharul gol

Le mai venea un sfânt în minte.

Ca să nu facă supărare,

Ei beau de suflet, beau cuminți:

Nici un păhar pentru doi sfinți,

Nici pentr-un sfânt două pahare.

Sfârșind toți sfinții de pe lume,

Aduc pomelnicul grecesc ;

Vrun nume sfânt de-aici citesc        

Și beau și mai citesc un nume.

Scad sfinții-ncet, și vinul scade !

Dar vin mai e, sfinții nu mai sânt!

Să nu poți bea, căci n-ai un sfânt,

Și-n gol să bei nu se prea cade !

În timp ce capul și-l frământă,

Paisie gerne scurt și-apoi

El cade mort lângă butoi —

Toi frații sar și se-nspăimântă.

— „Stați, fraților ! ia Chir cuvântul,

Cătăm un sfânt și sfântu-i el!

Bem cel din urmă păhărel        

În cinstea lui Paisie sfântul!”

Share on Twitter Share on Facebook