Vremurile s-au asuprit din nou 

prea multă linişte-atârna, de boală,

crivăţul roade acum din grăsimea muşchiului 

şi-ntinde vie coarda

Vremurile-şi ţin socoteala dulceţii 

de umple burta şi de-astupă maţele 

şi cântăresc zilele unse cu zgârcenie;

e ora arderii

seul gros se prelinge încet 

din vena deschisă

Se răzbună vremea

mi-a spart burta, genunchiul cel de zgârci şi ţeasta,

untura zace vărsată şi pocneşte aprinsă

duh întunecat afumă slava