Strigat-am spre tine, Doamne svinte,

Și să mi-auz mișele cuvinte.

Că ț-voi cerca, Doamne,-ntr-adevară

Obiceiele de s-or ști-n țară.

Strigatu-ț-am, Doamne, și mă scoate

Din greu și din scârbele din toate.

Și ț-voi țânea svânta mărturie

Ce-ai pus să stea cu lege-n tărie.

Sârguit-am strigând fără vreme

În cuvântul tău și nu m-oi teme.

Mi s-au stârnit ochii demineață

În cuvântul tău care mă-nvață.

Glasul să mi-asculț fără de greață,

Cu mila ta, Doamne, cătră viață.

Gonacii cu rău s-alăturară,

Din legea ta urnindu-s-afară.

Ce tu, Doamne, n-ii ²⁶ pesti departe 

Cu calea ta cea de dereptate,

Că ț-am cunoscut din mărturie, 

Carea-i urzât dintăi în vecie.