Dă șerbului tău plată de viață, 

Că-ț feresc cuvântul cu dulceață.

Ochii îm destupă a-nțălege 

Minunile din svânta ta lege.

Nemernicu-s pre pământ și-n rude, 

Poruncile tale nu mi-ascunde.

Sufletului mieu i-i drag să-nvețe 

În tot ceasul a tale giudețe.

Îngrozâș sămeții ce să urcă 

Spre blăstăm din svânta ta poruncă.

Ia-mi mustrarea, ponoslul din față, 

Să-ț cerc mărturia cu dulceață.

Boierii șed asupră-mi cu svaturi, 

De mă pârăsc toț din toate laturi.

Iară șerbul tău, Doamne, să-nvață 

În dereptatea ta fără greață.

Mărturia ta și dereptatea 

Îm dă sfat, știință-n toată partea.