Un om de stat, ce multe îți promite,

Să nu-i arăți că tu nu-i dai credință,

Ci-i mulțămește cu-nchinări smerite.

Ca să nu-și dea prea mult silință,

Te fă că crezi orice el o să-ți zică.

Ajută-l însuți tu, ca să te mință:

Destul folos, dacă măcar nu-ți strică.