[19 iulie 1879]

Ceea ce a pierdut partidul Warszawsky-Mihălescu cu ocazia dezbaterii în ziare și în comisiile Parlamentului a cestiunii evreștii este restul de încredere a țării de care se mai bucura și care sperăm că nu se va mai întoarce niciodată. Acesta este câștigul net al nației românești din agitațiile și frământările timpului din urmă. Trebuia în sfârșit ca banda de esploatare să fie înghesuită la părete, trebuia să i se înfunde odată minciunile și clevetirile, trebuia să se vază că acești oameni n-au în ei nici atâta onestitate politică cât e firul de muștar; că amăgirea poporului când sunt în opoziție, jaful și vânzarea când ajung la putere sunt singurele lor directive.

Văzând starea de goliciune și de mizerie în care s-a întors armata noastră de pe câmpul de război oricine putea presupune câte milioane trebuie să se fi furat în socoteala acestei brave și nenoricite oștiri pentru ca ea să fie redusă la o asemenea stare; cu descoperirile îngrozitoare făcute în cestiunea Warszawsky a trebuit să se vază că hoția și spoliarea averii poporului devenise în timpii cei mai grei principii de administrare în România; văzând în fine cineva numirea unui Stolojan la Justiție știe la ce are să se aștepte de acum înainte, căci Stolojan și cocoloșirea furăturilor roșii sunt lucruri identice. Văzând cineva numirea unui Lecca la Ministerul de Război, care, spre ironia amară a disciplinei și onorii își începe zilele de ministru printr-o circulară în care recomandă armatei disciplina și credința cătră Domn, el care, prin o trădare de care nu-i capabil decât un suflet înjosit, au răsturnat pe Vodă Cuza, văzând cineva aceasta, rămâne convins că secta roșiilor nu poate fi numită un partid politic, ci o bandă de criminali cărora numai în țara noastră și nici într-o alta din lume li se oferă portofolii de miniștri în locul temnițelor și ocnei și decorații în locul pedepselor.

Dar cine n-a văzut purtarea acestor oameni în vremea alegerilor? Ei spuneau alegătorilor că partidul conservator este cel care ține cu evreii, că partidul conservator e înțeles cu străinătatea; iar ei nu vor da nimic evreilor. Prin calomnie și minciuni au fost în stare din nou, desigur, însă pentru cea din urmă dată, de-a amăgi pe alegători și de-a-i face să crează făgăduințele lor de faliți politici.

Cum s-au adunat însă ce s-a văzut? Organul partidului, numit „Românul“ spre batjocura numelui românesc, pledând cestiunea acordării drepturilor politice la mii de evrei, a drepturilor civile la toți evreii fără deosebire, apoi șeful partidului, d. Brătianu, amenință țara care-i hrănește în loc de a-i zdrobi, o amenință cu soarta chedivului de Egipet, cu invaziunea străină, cu împărțirea, cu dezmembrarea, dacă… nu se va da de bunăvoie în stăpânirea evreilor.

„Spuneți neadevărul“ li s-a zis în Parlament și în ziare, pericolele sunt invențiuni de ale voastre și de ale Alianței izraelite; ele sunt mijloacele voastre de presiune asupra conștiinței și bunului-simț al țării.

Atunci a început a se zvârcoli idra și a căuta scăpare într-un ministeriu de fuziune. În acest ministeriu au luat din secta roșie nu pe aceia cari sunt capabili de orișice, căci capabili de orice crimă e oricare din acești oameni, dar pe aceia cari, pe lângă capacitatea de a face orice, mai au și o deplină lipsă de pudoare; au luat pe un individ ca Lecca, gonit din armată pentru că i-a pătat onoarea prin trădare și călcare de jurământ, pe un nemernic gheșeftar ca acest Stolojan, capul Comitetului de salut public, care au aruncat calomnia, lipită în toate comunele rurale, contra unor bărbați cărora acest om de nimic nu e vrednic de a le rosti numele.

În fine la Lucrările Publice și totodată prezident al Consiliului a rămas d. Brătianu însuși, căci sunt drumuri de fier de cumpărat și câteva milioane de aruncat pe fereastră.

Când a văzut cineva amenințările cu soarta chedivului, cu împărțeala, cu invazia a organului roșiilor, atunci trebuie să conchidă neapărat că acel organ este vândut Alianței izraelite.

Noi întrebăm însă ce caută Lecca-Stolojan-Brătianu în cabinetul de fuziune? Acești oameni s-au rostit deja pentru categorii, s-au rostit pentru a se da drepturi civile tuturor evreilor.

Ce însemnează oare noul program iscălit de toți aceștia și citit în Cameră de col. Lecca? Colonelul va ținea la cuvântul dat în Adunare precum a ținut la jurământul militar făcut lui Vodă Cuza. Cu astfel de oameni, cu trădători de noapte, i se inspiră încredere țării?

❦