[15 martie 1880]

„Journal des debats“, în numărul de luni 22 martie, scrie în primul său Paris următoarele:

Presa străină se ocupă de câteva zile de România. O depeșă adresată din Berlin către „Daily News“ anunță că principele de Bismarck sprijină propunerea de-a constitui România în regat cu condiția însă ca ea să consimță a intra în alianța austro-germană. Unde, când și de către cine a fost făcută propunerea aceasta? Ne pare pân-acum neverisimilă și poate că e chiar de prisos de-a o mai discuta. Ziarul „Le Nord“ n-o crede; e drept că presa rusească are interes însă de-a n-o crede. După „Le Nord“ călătoria d-lui Brătianu la Viena și la Berlin n-are altă țintă decât discutarea unor afaceri de ordine economică, precum e și răscumpărarea drumurilor de fier. Aceste afaceri sunt convenite și regulate în principiu, dar mai lipsesc încă multe pentru ca ele să fie și de fapt terminate deja și vor fi mult timp încă obiectul negociațiunilor active între puterile cari se interesează de ele. Se știe cât interes are d. de Bismarck pentru răscumpărarea drumurilor de fier, pentru c-a făcut din ea o condiție a recunoașterii independenței României de către Germania. Aceste motive esplică într-adevăr îndeajuns călătoriile d-lui Brătianu și e probabil că tot restul nu e decât invenție de novelist și fantazii de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei. Armata română a făcut înaintea Plevnei cele mai mari servicii armatei rusești. Dar nenorocitul Principat a fost rău plătit pentru devotamentul său; căci a pierdut Basarabia. Iată probabil tot folosul pe care România l-ar trage dintr-o nouă aventură de genul acesta. Alianțele sunt periculoase când sunt prea disproporționate; după ce România a făcut o esperiență, ar mai vrea să facă și o a doua?

❦