[5 februarie 1880]

Unul din punctele statornice ale programei acestui ziar, o temă adeseori dezbătută, a fost reforma învățământului într-o direcție mai realistă. Dar ceea ce li s-a-ntâmplat multora ni se întâmplă și nouă. Aceiași oameni cari au combătut odinioară proiectul de lege adus de ministrul Maiorescu în timpul cabinetului Catargiu nu se sfiesc astăzi de-a-și apropria, fără a le înțelege, ideile acelui proiect. Astfel aflăm în numărul de joi-vineri, 31 ianuarie — 1 fevruarie al „Presei“ următorul pasaj încântător:

Pentru a pune capăt acestui rău se pot lua următoarele măsuri: două licee, unul în Iași și altul în București, sunt de ajuns pentru a forma buni profesori de gimnazie și a permite unor amatori distinși să cultive literile sau belele-arte. Celelalte licee sau gimnazii trebuiesc transformate în școli reale și profesionale, unde științele cu aplicațiunea lor să se predea cu folos pentru junimea studioasă. O mulțime de juni cari n-ar putea, din cauza lipsei de mijloace, să se ocupe de studii superioare ar găsi în aceste școale asigurarea d-a îmbrățișa o carieră utilă și onorabilă în industrie, în agricultură sau în comerț; drumurile de fier, lucrările de canalizare, de poduri, lucrările de mine, ar deschide noi și bogate cariere junilor studioși; el ar putea să găsească în acest vast câmp de activitate independința și averea câștigată printr-o muncă fecundă și onorabilă.

Ca să vază câtă pricepere și adâncime are scriitorul acelui articol și ce sistematic își închipuiește dumnealui învățământul, cititorul n-are decât să observe cum sus se formează buni profesori de gimnazii și cum c-un șir mai jos toate gimnaziile se desființează.

Scriitorul acelui articol habar n-are de ce propune, nici prin vis nu-i trec urmările unilateralității cu care privește învățământul. Școalele pe cari le dorește introduse în România cu escluziunea culturii și puterii educative a clasicității ar deveni escelente pepiniere de … mari oameni de stat. Nu-i vorba, și școalele actuale produc asemenea fructe, căci dacă nu le-ar fi produs n-am avea plăcuta ocazie de-a face observații „Presei“.

O direcție realistă însă a școalelor cată să țină seamă de trebuințele reale ale societății, fie acele materiale, fie morale. E însă evident că necesitățile morale ale prezentului sunt aproape înzecit de mari decât cele materiale chiar. Diferiți mari oameni de stat cari-și fac din șiretlic și neadevăr o virtute, apoi o organizație întreagă bazată pe minciună că poporul e cult și bogat, pe când în realitate era incult și sărac, o generație prezumpțioasă, fără sațiu și imorală de advocați la cari mintea e înlocuită prin viclenie, a căror meserie consistă în a corumpe caracterele prin amăgire, a face din negru alb, din alb negru, o lipsă totală de judecată pentru orice formă de cultură care nu corespunde c-un paragraf de lege, toate relele acestea care ne bântuie, „Presa“ crede a le putea remedia prin prefacerea câtorva biete gimnazii în școli reale! Încă o dată nu s-a dovedit adevărul proverbului latinesc: Non idem est si duo dicunt idem.

❦