[17 octombrie 1881]

Ieri s-a reprezentat Moștenitorii și opereta Contrabandierul.

Se știe că în Moștenitorii Millo joacă cu nesecata lui vervă rolul lui Izidor Giridot. Și aseară bătrânul nostru artist era în cele mai bune dispoziții, reprezentând pe egoistul moștenitor pe toată scara dorinței de câștig. Dacă această piesă, îndealtmintrelea foarte puțin însemnată din punct de vedere dramatic și rău tradusă în românește, a putut să se susție atâta timp în repertoriu, aceasta este a se atribui esclusiv lui Millo și modului în care-și joacă rolul.

Reprezentația Contrabandierului a fost asemenea binișor răușită dacă considerăm circumstanța atenuantă a puținelor mijloace artistice de care dispune teatrul pentru reprezentarea unor lucrări muzicale. D-nul Popovici are un glas sonor și plăcut, iar d. Mateescu are și glas și talent comic.

Cu ocazia reprezentației s-a înscenat o mică cabală în parter, care-a avut un curios epilog în fumătorul teatrului. În Moștenitorii e un rol de amoreză naivă (Paulina), pe care în stagiunile trecute 'l juca d-ra A. Popescu și care în această seară era jucat de d-ra Constantinescu.

O seamă de tineri începură — la intrarea în scenă a d-rei Constantinescu — să strige „Popeasca!“, alții aplaudară pe noua purtătoare a rolului. Publicul cel neinteresat în această afacere 'l chema pe Millo, pentru a acoperi scandalul ce se înscenase.

Între acte d-ra Popescu apăru în foaierul teatrului și declară d-lor adunați acolo că pe nedrept i s-ar fi luat rolul ce-l jucase de atâta timp, dându-se unei alte.

E evident că rivalitățile dintre culise nu privesc întru nimic publicul și că manifestanții pro și contra ar fi trebuit depărtați din sală de cătră poliție, care are și ea un rol de vreme ce i se dau locuri gratis pentru a asista la reprezentații. Dar se vede că pentru poliția d-lui Radu Mihai asemenea lucruri nu au însemnătate.

❦