[21 ianuarie 1881]

„Presa“ rectifică înțelesul ce-l dădusem locuțiunii „opt și cu-a brânzei nouă“ și ne spune că cele opt săptămâni cari preced pe-a noua, a brânzei, sunt în adevăr nu din post, ci din dulcele Crăciunului.

Plini de gratitudine oricând ni se relevează o adevărată greșală, mulțumim confraților de la „Presa“ pentru binevoitoarea rectificare și-i asigurăm că, dacă am avea cândva a scrie un lexicon de locuțiuni române, vom ține seamă de prețioasele ei indicațiuni.

Dar, dacă pe de-o parte mărturisim franc eroarea noastră lexicală, nu putem pe de alta să admitem rectificările materiale pe cari ni le face „Presa“.

Mai alaltăieri, zice „Presa“, a fost în adevăr o mică întrunire, dar nu a membrilor partidei Centru, ci numai a redactorilor foii noastre.

Prin aserțiunea aceasta nu se schimbă deloc ceea ce am zis noi. Totalitatea redactorilor „Presei“ e identică cu totalitatea membrilor marelui partid al Centrului. Cât despre visul aievea (coșmar) în urma căruia am fi atribuit d-lui Boerescu și unui alt asistent cuvinte pe cari nu le-ar fi rostit, se poate în adevăr ca fidelitatea logosului să nu fi fost stenografică, dar esența cuvintelor rostite e cea comunicată de noi.

Sorgintea căreia-i datorim informațiile noastre e, în cazul acesta, prea sigură ca să nu preferăm a bănui pe redactorii „Presei“ că se cam jenează a confirma zisele noastre. Neagra mulțime se compunea în adevăr din opt, dintre cari patru funcționari dependenți de Ministeriul de Externe și două rude de-aproape ale d-lui Boerescu, iar vorbele vajnice au fost rostite de un tânăr care nu e nici funcționar, nici rudă a marelui om de stat. Dacă nu spunem numele e că ne sunt indiferente.

Să admitem însă, pentru un moment, că în adevăr acea „mică întrunire“ era compusă numai din … redactorii „Presei“.

Acum câteva zile „Presa“ anunțase că d. Vasile Boerescu și prințul Dim. Ghica nu au nici un amestec, nici direct, nici indirect, în redacția acestui ziar.

Dar la mica întrunire a redactorilor au luat parte … ca redactori se 'nțelege, deși n-au nici un amestec direct sau indirect, d-nii Boerescu și Dim. Ghica.

Care-i adevărul? Redactori sunt, sau n-au nici un amestec?

Mica întrunire a redactorilor „au luat măsurile ce se văd indicate în fruntea «Presei». Nici mai mult nici mai puțin!“, zic onorabilii confrați.

Să vedem ce măsuri s-au luat?

Redacția ca și direcțiunea, fiind politic cu totul reorganizată, se anunță d-nii abonați etc. că se pot adresa la biuroul redacțiunii, unde vor afla unul cel puțin din cei trei directori politici ai „Presei“.

Va să zică s-a reorganizat redacția și direcția politică, s-au numit trei directori politici fără … fără să se fi consultat marele partid al Centrului?

Iată ce ni se pare curios.

Sau cei opt…, afară de d. Dimitrie Ghica, sunt exact totalitatea membrilor marelui partid, și atunci aveau dreptul să-și împartă între ei demnitățile politice ale partidului; sau nu constituie ei totalitatea, și atunci o reorganizare cu totul fundamentală, deci o numire de noi directori politici, cari să vorbească, și să lucreze autorizați în numele marelui partid, nu putea să se opereze decât de cătră marele partid, și nu se putea o mică întrunire de redactori să ia măsurile ce se văd indicate în fruntea „Presei“, măsuri de-o reorganizare cu totul.

Din această dilemă nu puteți scăpa, onorabli confrați, decât mărturisind pur și simplu adevărul. La opt …, afară de prințul, la opt inși e redus partidul, dintre cari patru funcționari ce atârnă de Ministeriul de Externe, două rude de-aproape ale d-lui Boerescu, d. Boerescu ipsissimus, plus un independent fără slujbă care înclină spre disidență.

Tot în polemica adresată nouă „Presa“ mai zice că ne-ar fi înfundat cu argumentele ei în cestiunea proiectului Grădișteanu.

„Presa“ are halucinații cari flatează puterea de judecată a redactorilor ei și pe cari nu le împărtășim. „Timpul“ n-a tratat cestiunea aceasta. Doi onor. membri ai partidului conservator, sub semnăturile lor și declarând anume că vorbesc în numele lor propriu, au polemizat cu „Presa“. Noi din parte-ne n-am făcut decât a exprima oarecari rezerve asupra principiului retroactivității, care ne pare tot atât de puțin fixat în privirea marginilor lui ca și acela al rațiunii de stat. De-a înfundat sau nu „Presa“ pe cineva cu acea ocazie nu putem ști pentru că n-o citim. Noi împărtășim cu totul părerea d-lui Boerescu, că e un organ decăzut și că … redactorii ei cată să se silească a o face mai citibilă …

❦