[5 iulie 1881]

Este mai mult decât un an de când consiliul comunal al capitalei lucrează afară din lege. Din șaptesprezece membri care trebuiesc să compună acest consiliu mai mult de jumătate sunt demisionați. Astfel toate încheierile ce se iau în consiliu sunt luate cu câte cinci șase membri, dacă este unanimitate, și numai cu câte patru, când se decide prin majoritate de voturi. Valoare legală asemenea încheieri nu pot avea; cât pentru valoarea morală și mai puțin, când vedem figurând într-însul mai multe persoane înregimentate în partidul roșu decât adevărați reprezentanți ai intereselor comunale.

Acest consiliu nu s-a sfiit însă a decide asupra celor mai importante cestiuni care pot interesa pe locuitorii unui oraș; a votat bugetul, risipind banii contribuabililor în cheltuieli zadarnice și căpătuind pe adepții partidului, iar pentru aceasta, nemaiajungându-le veniturile comunei, a impus taxe noi din cele mai vexătoare și asupritoare.

Ministrul de interne, interesat în cestiune, vede și tace. Cu tot textul categoric al art. 31 din legea comunală, care zice: „colegiurile nu se convoacă estraordinarmente decât la vacanță cel puțin de o a treia parte din numărul întreg“, ministul de interne a permis primarului să nesocotească chiar invitațiunea discretă ce d. ministru Teriakiu îi făcuse de a proceda la completarea sa prin noi alegeri și n-a voit să cheme pe alegători la timpul cuviincios. Pentru orice om de bună credință înțelesul textului citat mai sus este cel următor: când vacanțe sunt în consiliu, alegătorii pot fi chemați să împlinească vacanțele prin noi alegeri; iar, când vacanțele ajung la numărul de o treime din numărul total al membrilor cari au a compune consiliul, atunci alegătorii trebuiesc să fie convocați. Treimea din 17 este cel mult 6; și cu această lipsă consiliul lucrează demult. Îndată ce s-a ivit această lipsă ar fi trebuit să se proceadă la completarea consiliului, dar se vede că primarul s-a temut să convoace pe alegători atunci când ei se puteau aduna și când alegătorii puteau lua parte la vot. Lipsa totală a reprezentanților colegiului I și II îi convenea mai bine; controlul asupra voturilor consiliului era înlăturat cu mai multă înlesnire. Colegiele I și II, convocate în luna iulie, când cei mai mulți alegători influenți și autorizați este probabil că lipsesc din București, ar fi mai mlădioase; candidaturile ce ar pune partidul roșu ar avea mai multă șansă de reușită.

Iacă tactica urmată de primar; iacă explicațiunea pentru ce consiliul s-a lăsat a funcționa în contra legii; iacă cauza tărăgăirii în convocarea alegătorilor.

Dar, odată apucat pe clina ilegalității, ministrul este silit să se înfunde și mai mult.

Astăzi, când lipsesc 9 membri din 17, articolul 31 din lege nu mai este aplicabil dacă este să aplicăm legea cu discernământ. Astăzi nu mai poate fi vorba de complectarea consiliului comunal; în situațiunea de azi întregul consiliu comunal ar fi trebuit dizolvat, căci s-a dizolvat singur, și o alegere totală ar fi trebuit să se facă.

Chemați pentru o reînnoire totală a consiliului comunal, am putea să ne așteptăm la participarea tuturor alegătorilor și rezultatul alegerii ar fi mai cu drept cuvânt adevărata expresiune a alegătorilor.

Iar astfel cum sunt a se face alegerile, majoritatea poate să fie descurajată; căci își va zice: ce pot face noii membri aleși chiar dacă am izbuti să alegem opt membri noi, reprezentând adevăratele noastre idei, pe cât timp destul este ca al nouălea ales să aparțină clicei guvernamentale pentru ca, alăturându-se pe lângă ceilalți opt în funcțiune, să formeze o majoritate oarbă în contra adevăratei expresiuni a noastre.

Astfel stânt lucrurile, alegerile comunale actuale vor avea mai puțin un interes comunal; ele ar trebui să serve mai mult de demonstrațiune în contra actualului consiliu și a guvernului. Suntem siguri însă că vestita influență morală a partidului de la putere nu va ezita să înăbușească în germine această demonstrațiune.

Totuși, unul singur din candidații propuși de opozițiune de ar izbuti, dânsul va fi dator să ceară dizolvarea întregului consiliu actual, pentru că ființa-i este afară de lege.

Primul anunț al primarului de la 25 mai convoacă pe alegători pentru a alege opt consilieri. În „Monitorul“ de la 25 iunie vedem un anunț al primarului pitit printre anunțurile administrative și pe care îl datează de la 20 iunie, deși nu se publică decât la 25 iunie, prin care se invită colegiul al 4-lea să mai aleagă încă un al nouălea consilier în locul vacant.

Ca să se facă alegeri la 8 iulie, după articolul 32 din legea comunală, convocarea trebuia să fie făcută cu 15 zile înainte, adică cel mai târziu la 22 iunie.

Când însă convocarea se publică la 25 iunie și se pretinde a fi în lege numai pentru că s-a antedatat la 20 iunie, aceasta ni se pare o sfruntare nepomenită sau, cum ar zice francezul, du toupet.

Această procedare după limbajul roșu este însă: paza cu sfințenie a legii și libertatea absolută în alegeri.

Aducem și această călcare de lege la cunoștință membrului care ar izbuti să se aleagă din opozițiune în unul din colegiile regulat convocate, pentru ca să se ceară o anchetă și să se dea satisfacțiune moralei publice.

❦