[6-7 iulie 1881]

Dând mai la vale un rezumat al discuțiunilor urmate în ultimele două ședințe ale sesiunii de estimp a Comisiei Europene a Dunării, constatăm că multe puncte fundamentale, precum prelungirea mandatului Comisiei, dreptul de apel al membrilor Comisiei Mixte către cea Europeană, modul de numire al inspectorului șef de navigațiune și a subinspectorilor, precum și alte cestiuni au rămas in suspenso din cauza deosebirilor de vederi între delegatul austro-ungar, cel german, italian, sârb și bulgar pe de o parte, a celui englez și a altora pe de altă parte.

Astfel în ședința de la 18 iunie s-a discutat dreptul de apel ce-l vor avea membrii Comisiei Mixte către Comisia Europeană și propunerea delegatului Germaniei ca, în cazul de-a nu se lua în unanimitate hotărârile în vro cestiune de principiu, aceasta să se hotărască de către Comisia Europeană prin simplă majoritate.

Delegatul rus, d. Romanenko, e în privirea aceasta de părere că e foarte natural ca Comisia Europeană a Dunării să-și mănție dreptul de control asupra unui reglement elaborat de ea. Dar își exprimă numai opinia sa personală; propunerea colonelului Siborne, delegatul Angliei, el n-o poate lua decât ad referendum, până ce guvernul din Petersburg va fi examinat-o.

Delegatul francez, d. C. Barrère, își dezvoltă maniera sa de-a vedea atât asupra modului de-a vota al viitoarei Comisii Mixte cât și asupra dreptului de recurs.

În privirea întâia delegatul Franței crede că cestiunile în discuție trebuiesc deosebite în cestiuni de fond și cestiuni de formă. Cele de fond trebuiesc hotărâte cu unanimitate; cele de-al doilea, stipulate prin art. 12 al Reglementului intern al Comisiunii Dunărene să se hotărască cu simplă majoritate. În privirea dreptului de recurs, delegatul francez regretă că pân' acum nu s-a stabilit o unitate de vederi între delegatul Austriei și cel al Angliei.

Delegatul Turciei, Constantin Efendi, declară că nu poate adera din parte 'și la opinia delegatului austriac că Comisia Europeană n-ar fi competentă a supraveghea și navigațiunea internă pe Rin. După opinia sa art. 15 al Tractatului de la Paris stipulează că jurisdicțiunea Comisiei Dunărene nu se întinde numai asupra gurilor, ci și asupra Dunării. Libera navigațiune pe Dunăre nu e creată prin tractate, ca cea de pe Rin, ci a existat de facto și a fost numai proclamată prin tractate. Deci trebuie a se avea în vedere regularea navigațiunii pe Dunăre fără împiedecarea ei prin măsuri restrictive.

Delegatul României, colonelul Pencovici, insistă asupra părerii sale, repetate de mai multe ori, că supravegherea executării Regulamentului e de competența Europei. Acest principiu, baza propunerii engleze, nefiind recunoscut, toate cestiunile practice cari ating realizarea lui cată să rămână nerezolvate. În asemenea împrejurări nu poate să-și exprime o opinie definitivă asupra cestiunii apelului.

Delegatul Porții exprimă într-un discurs mai lung speranța că, după ce s-a determinat în liniamente generale regulamentele privitoare la libertatea și siguranța navigațiunii, se vor aplana și diferențele secundare, pentru ca să se creeze un act complet de navigație pe Dunăre între Galați și Porțile de Fier. Dar în privirea cestiunilor de detaliu a dreptului de supravegheare se vor ivi încă însemnate dificultăți. Poarta a admis dorința Austro-Ungariei de-a fi reprezentată în Comisia Mixtă și de-a avea prezidiul permanent în ea; căci marile interese de comerț ale acestei monarhii pe Dunăre impun tuturor acelora ce voiesc o autoritate comună datoria de-a sprijini cât se poate de mult dorințele cabinetului din Viena. De aceea Poarta a și crezut că Austria și puterile celelalte vor recunoaște pretenția bine întemeiată a Turciei de-a fi reprezentată și ea în Comisia Mixtă. Astfel numărul membrilor Comisiei ar fi nepereche și modul votării ar fi rezolvat în chipul cel mai simplu. În privirea cestiunii apelului, Constantin Efendi e de părere că propunerea engleză ține seamă de toate interesele, din care cauză o și admite în principiu. Totodată crede că ar fi sosit timpul ca să se prelungească mandatul Comisiei Europene ca corolar al cestiunii apelului. Astfel s-ar da toate elementele soluțiunii problemului.

Delegatul Italiei, cavalerul Revest, își rezervă opinia sa în fața diferențelor de opinii dintre delegați, și cu speranța că se va stabili o înțelegere ulterioară.

Baron Haan, delegatul Austro-Ungariei, declară că cererea delegatului Porții de a se prelungi mandatul Comisiei Europene ar adăoga o nouă dificultate la situația de azi.

Delegatul englez se declară, din contra, gata de a intra în discuția acestui punct, și delegatul României și al Porții consimt asemenea la aceasta.

Delegatul francez crede a se lăsa aceasta in suspenso și a se decide mai întâi modul de votare și activitatea Comisiunii Mixte; cestiunea prelungirii mandatului ar rezulta din aceasta. Delegatul Rusiei nu exprimă nici o opinie.

Prezidentul constată că propunerea engleză în privirea cestiunii apelului nu întrunește unanimitatea. Delegatul român mai exprimă unele rezerve și discuția se 'ntoarse înc-o dată asupra alineei a doua a propunerii germane.

Colonelul Siborne cere un vot asupra amendamentului său ca: în cestiuni de principiu să fie necesară unanimitatea. Contra vorbește delegatul Austriei și al Germaniei; al Serbiei, al Bulgariei iau propunerea ad referendum; al Rusiei și al Italiei se referă la cele zise de ei mai 'nainte; cel francez vorbește pentru unanimitate.

Prezidentul constată că amendamentul Angliei nu întrunește unanimitatea.

Delegatul englez declară că nu poate primi instituirea unei Comisii Mixte astfel precum se propune în art. 7.

Delegatul Serbiei, colonel Nicolici, face o propunere mediatoare, semnată și de colonel Siborne, pentru deosebirea cestiunilor administrative de cele de principiu, după care delegatul german dă propunerii sale următoarea formulare:

Fiecare membru al Comisiei Mixte are dreptul de a pune cestiunea prealabilă ca cestiunea caracterizată de el ca fiind de principiu, în contra opiniei colegilor săi, să fie supusă hotărârii Comisiei Europene, care va decide asupră-i în ședință plenară cu majoritate de voturi.

Spre a stabili caracterul cestiunilor, dacă sunt administrative sau de principiu, delegatul englez propune următorul pasaj:

Se consideră ca cestiuni administrative cestiunile de formă, îndeosebi acele cestiuni cari privesc serviciul intern al Comisiei și raporturile ei cu impiegații și detaliile de execuțiune ale măsurilor hotărâte cu unanimitate de voturi.

Această propunere se admite de cătră toți delegații cu oarecari rezerve.

În ultima ședință, ținută la 21 iunie, Comisia Europeană se ocupă cu discuția celorlalți articoli ai părții C a proiectului depus.

Discuția se 'ncepu cu art. 6, care stabilește ca Comisia Mixtă să aibă două sesiuni ordinare pe an, primăvara și toamna; ca să-și reguleze singură ordinea lucrărilor și să dea agenților ei acele instrucții cari sunt necesare pentru aplicarea Reglementului.

Colonel Siborne, delegatul englez, dorește a se fixa mai exact timpul sesiunilor, pentru ca Comisia Mixtă să nu-și țină ședințele după cea Europeană, ce e chemată a o controla.

Delegatul francez dorește ca instrucțiunile date agenților să fie comunicate și Comisiei Europene.

Articolul 7 tratează despre crearea fondurilor necesare administrației.

Colonel Nicolici face a se observa că dările cari după propunerea sa au a se percepe cu acest scop n-ar trebui să se ia decât de la vasele cari încarcă sau descarcă mărfuri, c-un cuvânt de la acele cari fac operații comerciale. Libera navigație nu va suferi sub ele.

Delegatul austriac repetă articolul respectiv din anteproiect, conform căruia cheltuielele se repărțesc în mod egal între statele țărmurene.

Dar nici asupra acestui punct delegații nu se pot uni și art. 7 rămâne, ca multe altele in suspenso.

Se admite fără dezbatere art. 8, care stipulează că, pentru administrarea părții Dunării dintre Porțile de Fier și Galați, se vor subordona Comisiei Mixte un inspector șef, doi subinspectori, un secretar, căpitani de porturi și agenți inferiori.

Modul numirii inspectorului șef și cestiunea dacă numirea sa are nevoie de confirmarea Comisiei Europene dă loc la nouă diferențe de opinii. Hotărârea cestiunii se amână.

După propunerea d-lui Camile Barrère, delegatul Franței, se eliminează din art. 10 stipulațiunea ca Comisia Mixtă să aibă a ținea seamă de opinia inspectorului șef în toate cestiunile câte privesc organizarea și administrarea personalului.

S-a votat fără discuție art. 11, conform căruia întinderea Dunării dintre Galați și Porțile de Fier se împarte în patru secții: Secția I, de 110 kilometri, merge de la Porțile de Fier până la gura râului Timok și e administrată de un subinspector numit după propunerea Serbiei. A doua secție merge pân' la Nicopole, e de 245 kilometri, și are un subinspector român. A treia și a patra secție sunt administrate de subinspectori bulgari și ajung până la Silistra, respective până la Galați, având 213 și 224 kilometri.

Conform art. 12 statele țărmurane sunt obligate a da sprijin atât Comisiei Mixte cât și agenților ei pentru îndeplinirea misiunii lor.

Stipulațiunea art. 13 ca, în contra justiției polițienești a subinspectorilor, să se poată apela la Comisia Mixtă se lasă in suspenso, după declarația delegatului englez, că nu-și poate exprima opinia în privirea aceasta până ce nu se va hotărî cestiunea apelului.

În fine se primește concluziunea ca Reglementul să nu se poată modifica fără concursul Comisiei Europene.

După repărțirea deosebitelor voturi ale Comisiei și după mulțimea de rezerve ridicate de membri, cestiunea regulării navigațiunii Dunării pare departe de soluțiunea ei. Ceea ce ne miră e: cum în administrarea navigațiunii România va avea un singur sub-inspector și Bulgaria doi. Poate că foile guvernamentale vor ști a ne explica importanța pe care Comisia Europeană o dă administrației vecine pe Dunăre.

❦