[8 iulie 1881]

Corespondentul din Șiștov al „Gazetei generale de Augsburg“ adresează foii, cu data de 10 iulie, știrile ce urmează mai la vale și pe cari le reproducem fără comentarii:

Azi dimineață au sosit aci șefii liberalilor, ex-miniștrii Caravelov și Slaveicov. Deși aleși în Târnova ca deputați în Marea Adunare, ei nu vor lua parte la vot, căci privesc tot lucrul ca pe o comedie ilegală.

Am vorbit azi la amiazăzi cu Slaveicov, pe care-l cunoșteam foarte bine de mai demult și el îmi spune că nici vorbă nu poate fi de împăcare între principe și partidul liberal. Cu ușurință și instigat de Rusia, Alexandru a provocat criza, a îngăduit toate ilegalitățile pentru a face alegerile în sensul său și de aceea nu poate fi vorba de compromis.

„Nu voim să dăm mână de ajutor pentru a da libertățile poporului pe seama sistemului muscălesc; vom pleca în România ca-n vremea turcilor și vom lucra de acolo spre binele patriei noastre. N-am fi crezut, în adevăr, când am plecat la 1877 din București, că vom trebui să ne întoarcem atât de curând îndărăt, însă România e totuși unica țară, care posedă o libertate reală și de unde putem lucra mult mai mult decât dacă ne-am așeza cartierul general în Rumelia orientală. Prințul Vogoridi e altfel înțeles cu intențiile noastre, dar nu e nimic alt decât un pașă turcesc și, deși nu avem a ne teme de nimic din partea Porții, totuși unele din marile puteri europene ar putea cere să ni se refuze ospitalitatea. Noi nu voim însă să facem neplăceri amicilor noștri.“

La întrebarea mea dacă liberalii ar voi să organizeze o răscoală în Bulgaria, Slaveicof răspunde: „Nu gândim la asta; guvernul principelui va ajunge prin sine însuși ad absurdum și, dacă nu se vor împlini făgăduințele date poporului de la țară, se va scăpa el însuși de apăsătorii lui.“

— „Și-n ce consistau acele făgăduinți?“

— „În mari reduceri a dărilor, ușurări ale serviciului militar și regularea cestiunilor agrare, îndeosebi desființarea arendașilor de dări, a ciorbagiilor. Aceste dorințe principele nu le poate împlini oricât de multă bunăvoință ar avea. Noi înșine am lucrat la aceasta și ne-am împiedecat totdeauna de influența ciorbagiilor. Aceștia însă sunt din partidul guvernamental, deci toate făgăduințele au fost iluzorii.“

— „Dar cum gândiți să lucrați în România pentru Bulgaria?“

— „Ca-n vremea turcilor. Fondăm un club bulgar, facem să apară ziarele noastre în București și le răspândim între partizanii noștri din Principat. Prin asta putem produce mai mare efect decât dacă foile vor apărea sub legea turcească de presă pe care a introdus-o prevăzătorul nostru guvern. Ș-așa foile erau împiedicate, în timpul din urmă, de-a ieși afară de Sofia și, de când oficiile poștale austriace au încetat de-a exista în țară, n-a mai existat poștă pentru noi. Totul se confiscă fără ca legile să fi îngăduit una ca asta.“

— „Vă veți pune dar pe d-voastre și cauza d-voastră sub scutul lui Hohenzollern?“

— „Da. Regele Carol și-a câștigat mari merite pentru cauza noastră; România are legi liberale și, deși aparținem unei alte rase, ne-am simți fericiți dac-am fi fost vrodată atât de liberi ca țara vecină. Conaționalilor noștri, dintre cari 50.000 trăiesc în România, le merge bine; ei stau sub legi drepte și chiar plângerile din Dobrogea, ce porneau de la nemulțumiții din Tulcea și Măcin, au amuțit față cu evenimentele din Bulgaria.“

— „Opoziția d-voastră nu se-ndreaptă dar contra lui Alecsandru pentru că e principe german?“

— „Ferească Dumnezeu. Am voit totdauna un principe german, un domnitor din acel neam drept de oameni care a făcut mai mult pentru civilizație și cultură. Sub Carol ne-am numi fericiți, pe un Battenberg rusesc nu-l poate suporta Bulgaria.“

— „De unde vine însă că toate plângerile din timpii din urmă au fost adresate țarului și oamenilor de stat ai Rusiei?“

— „Cunoașteți opinia poporului nostru că tot binele vine de la țarul liberator (Țarosloboditeli) și nimeni nu voia să ne crează că apăsarea vine de la Petersburg. Am dovedit-o aceasta prin țipetele noastre de durere și prin răspunsurile aspre ce le-am primit. Acuma știu oamenii noștri ce au a spera de la marele țar și credem că predilecțiunea pentru Rusia a suferit o grea lovitură.“

— „De ce nu voiți să 'ncercați, d-ta cu prietenii d-tale, să produceți o reacție în Marea Adunare prin puterea discursurilor?“

— „Toate sunt în zadar. De vorbit nu se va mai vorbi, ci se va vota numai. Cine nu va zice da va fi arestat desigur, căci, în momentul în care principele va ajunge să înlăture Constituțiunea, toate libertățile se sting și atunci am trebui să gândim mult asupra imprudenței de-a ne fi încrezut cu ușurință.“

— „Victoria lui Alexandru e așadar sigură?“

— „Cu totul sigură. Puterea au învins, unele din marile puteri i-au ajutat, poporul e amăgit. Plecăm la București; poate ne vom revedea în patria noastră în momente mai fericite.“

Astfel se duse unul din cei mai buni patrioți ai Bulgariei și nu e îndoială că mulți îi vor urma. Pământul României e pentru persecutații noștri ceea ce e pământul Svițerei și al Engliterei pentru persecutații restului Europei. Acolo, sub scutul unui Hohenzollern, oricine se simte sigur și îndemână. Nu m-aș mira dacă ar ieși în publicitate știri că România urmărește domnia asupra Bulgariei, căci reacționarii de aici nu vor întârzia de-a răspândi asemenea știri pentru a suspecta Regatul liber în ochii marilor puteri vecine. Un lucru e sigur: că, dacă regele Carol ar avea ambiția de a domni și peste Bulgaria, la poporul bulgar n-ar afla rezistență. Pentru eliberarea acestei țări balcanice au curs tot atât sânge românesc ca și rusesc.

❦