[9-10 iunie 1881]

Votul dureros al Senatului a lovit pe un ministru onest care desigur este vinovat numai fiindc-a comis marea greșală d' a urma corintele relei tradițiuni… Furniturile ce se primesc sunt totdeauna rele; ministrul onest este bănuit; moralitatea publică este greu lovită. („Românul“ de la 6 iunie 1881).

Nu vom face desigur considerații de filozofie morală cu redactorii „Românului“. Pentru d. C.A. Rosetti, ca și pentru breasla patrioților de industrie în genere, a capitaliza în zeci de mii de galbeni un vot al unei Adunări care n-a fost nici când lege, în pensie reversibilă, e ceva onest; a trăi de pomană din pensia monarhiei ereditare și a bea în sănătatea Republicei Române, e onest; a escrie, fiind la putere și având perceptorul la dispoziție, o subvenție națională de 1.000.000 franci, la care de voie, de nevoie oricine are deraveri cu fiscul, se vede silit să subscrie e lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în fine — în special pentru onor. d. Slăniceanu — a face un scăzământ și mai mare decât cel propus de comisie e onest.

Judecând lucrurile atât de elastic cum obicinuiește ziarul guvernamental și numind oneste procederile cele mai incorecte și cari dau loc la bănuieli întemeiate, am ajunge a acoperi orice fapte cu fraza că oameni onești le-au comis împinși de un corinte nenorocit și că orice dezaprobare a lor e un vot dureros.

Serdaru, întemnițat la Odessa, ne scrie că el era un om onest. Tot ce făcuse era că împrumutase bani fără dobândă, pe care avea de gând să-i dea îndărăt mergându-i afacerile bine. Sunt sigur, zice acest om onest, că s-ar fi găsit și advocați și gazete liberale în România cari să-mi ia apărarea și să arate că ideile mi-a fost cele mai bune. La această îndreptare m-a împiedicat un locotenent de dorobanți, care m-a descoperit în Odessa.

Drumul de fier Cernavodă-Constanța costa 9 milioane. De când d-nii Grant, C.A. Rosetti și tovărășia au îndrăgit răscumpărarea acestui drum el costă 17 milioane, adică cu 8 milioane mai mult. E cam scumpă onestitatea d-lui C.A. Rosetti, dar când e vorba de opt milioane își arată arama.

D. C.A. Rosetti e desigur un om onest.

Dar onestitatea onor. d. Slăniceanu în special se mai dovedește și dintr-altceva.

Furajul în București costă pentru un cal 94 bani, în București unde, precum se știe, nu sunt fânețe în mijlocul orașului. În Dobrogea, țară foarte bogată în pășune, unde pasc sutele de mii de oi ale mocanilor, furajul costă 1 franc 12 bani de cal, conform contractului pe care onestul ministru l-a încheiat cu onor. Saniel Marcus, ginerele onor. Rosental, cel cu furniturile cari au atras votul de blam.

Dar mai iată un act, necunoscut Senatului, la care au participat toate onorabilitățile fostului cabinet.

Fabrica din Witten fusese amendată cu suma de 201.555 lei pentru nepredarea la timp a armelor contractate.

Consiliul de Miniștri, prezidat de d. Ioan Brătianu, face următoarea încheiere:

În ședința sa de astăzi, luni 12 ianuarie 1881, luând în deliberare referatul d-lui ministru de război no. 57 decide:

Art. 1. Se autoriză d. ministru de război a restitui fabricei de arme din Witten suma de lei 201.555 cu care se amendase pentru nepredarea la timp a armelor contractate cu Ministerul de Război.

Art. 2. În cursul exercițiului anului 1880-1881 se va restitui acelei fabrici suma de lei 90.000 de cari dispune administrația războiului; iar restul de 111.555 lei se va restitui după punerea în aplicare a bugetului pe anul 1881-1882.

Semnați: I. Brătianu, Dabija, D. Giani, Slăniceanu, B. Conta, B. Boerescu.

Cum și de ce s-a restituit această amendă, luată în mod regular pentru întârziere, nu știm. După a noastră părere însă votul dureros al Senatului ar fi putut lovi și pe alți miniștri onești, fiindc-au comis marea greșeală de-a urmări corintele relei tradițiuni. În afacerile Rosental și Saniel Marcus d. general Slăniceanu a uitat, se vede, că cineva nu face în România asemenea lucruri singur. Dacă d-sa s-ar fi informat de mai nainte cu ce anume elemente are a calcula în majoritatea Parlamentului și pe cine are a atrage și interesa în afaceri de soiul acesta, îl asigurăm că onor. Senat ar fi trecut peste interpelarea din urmă ca peste-o cestiune de regulament, la ordinea zilei pur și simplu, precum a mai trecut în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colțuleț al vălului. După trista experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C.A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex-ministru va deprinde cunoștința lumii și cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri și mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam.

❦