De vrei să-ți deie poame, să-l cultivi;
Dă-i azotați pământului și fosfor.
Seraiul nu-i apururi lângă Bosfor;
În țărna seacă nu-nfloresc olivi.
Pământul sec — ca ftizicul de sânge —
Apropie-l de tine — ca pe-un om,
Și dă-i fluidul sevei policrom
Să circule prin vinele-i natânge.
Iar când bătut de arșiță, va germe
Din solul greu și amplu fecundat,
Un trunchi zglobiu de plantă pe-nvărat,
Îl curăță de pleavă și de vierme.
Mereu să crească seva-n trupul ei,
Ca apele captate-n apeducte.
S-atârne-n vară coaptele producte
Cum greu atârnă sânii la femei.
1916, Din manuscrise