Stăpâna nopții fără stele,

Te-aștept să-mi vii din clipă-n clipă,

Deasupra gândurilor mele

Îți simt bătaia din aripă.

Eu știu că visu-mi furtunatic

S-a stinge biruit odată,

Ca o suflare de jăratic

Într-o cădelniță uitată.

Și știu că n-au să-mi mai asculte

În noapte plopii rari cuvântul,

Că patimile mele multe

S-or face una cu pământul.

Dar dintr-un suflet ce se frânge

Rămân aceste versuri rupte,

Ca niște picuri grei de sânge

Stropiți pe câmpul unei lupte...