De ce m-ați dus de lângă voi,

De ce m-ați dus de-acasă?

Să fi rămas fecior la plug,

Să fi rămas la coasă.

Atunci eu nu mai rătăceam

Pe-atâtea căi răzlețe,

Și-aveați și voi în curte-acum

Un stâlp la bătrânețe.

M-aș fi-nsurat când isprăveam

Cu slujba la-mpăratul,

Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți...

Cum m-ar cinsti azi satul...

Câți ai avea azi dumneata

Nepoți, să-ți zică: „Moșu...”

Le-ai spune spuză de povești...

Cu Împăratul Roșu...

. . . . . . . . . . . . . .

Așa... vă treceți, bieți bătrâni,

Cu rugi la Preacurata,

Și plânge mama pe ceaslov,

Și-n barbă plânge tata...