Părăsiți

Stinsă-i para lumânării

De pe lespedea de piatră,

Și bătrânii, bieți, alături

Tot mai stau, uitați, la vatră.

Luna trece șura popii,

Luminând în drum pridvorul –

Pipa moșului nu arde,

Baba și-a uitat fuiorul.

Doar târziu, când prind mai aprig

În vecini să latre câinii,

Ei tresar, se văd în față

Și plâng amândoi bătrânii.

— Câtă jale le-a fost scrisă!

Doi feciori aveau la casă...

Unu-i mort de astă-toamnă,

Altul stă cu domni la masă.

Share on Twitter Share on Facebook