SCENA 21

PLACIDA, de la fereastra hanului, şi cei de mai înainte.

PLACIDA: Ei, domnişoară, cum vorbeşti despre mine? Eu sunt femeie cinstită. Nu ştiu dacă de dumneata se poate spune la fel.

LISAURA: Dacă ai fi femeie cinstită, n-ai cutreiera lumea făcând ticăloşii!

(Don Marzio ascultă, se uită la una şi la cealaltă cu lorgnon-ul şi râde.)

PLACIDA: Am venit să-mi caut bărbatul.

LISAURA: Da, şi anul trecut pe cine căutai?

PLACIDA: Eu, la Veneţia, n-am mai fost niciodată.

LISAURA: Eşti o mincinoasă! Anul trecut te-ai făcut de râs aici în oraş…

(Don Marzio se uită la ele şi râde ca mai sus.)

PLACIDA: Cine ţi-a spus una ca asta?

LISAURA: Uite-l, don Marzio mi-a spus.

DON MARZIO: Eu n-am spus nimic.

PLACIDA: Nu se poate să-ţi fi spus o asemenea minciună; în schimb, mi-a povestit mie o mulţime despre viaţa şi frumoasele dumitale obiceiuri! Mi-a spus cine eşti şi că primeşti bărbaţi pe furiş, pe uşa din dos.

DON MARZIO: Eu n-am spus nimic. (Se uită, tot cu lorgnon-ul, când la una, când la alta.)

PLACIDA: Ba da, ai spus!

LISAURA: E cu putinţă ca don Marzio să fi spus despre mine o ticăloşie ca asta?!

DON MARZIO: Dacă-ţi spun că n-am spus nimic!