LISAURA, de la fereastră, şi DON MARZIO.
LISAURA: Pelerina s-a întors la han cu nepricopsitul ăla de Leandro. Dacă stă mai mult, atunci trebuie să plec eu din casa asta. Nu pot să-i mai văd pe niciunul din ei.
DON MARZIO (uitându-se la ea cu lorgnon-ul): Sluga dumneavoastră, doamnă balerină!
LISAURA (luându-l repede): Cu plecăciune.
DON MARZIO: Ce aveţi? Păreţi supărată.
LISAURA: Mă mir de hangiu că ţine în hanul lui asemenea oameni!
DON MARZIO: De cine vorbiţi?
LISAURA: Vorbesc de stricata aia de pelerină; prin locurile astea nu s-au mai petrecut niciodată asemenea lucruri neruşinate!