12 decembrie 1999

Furtună – dar cald.

Ieri şi azi ne-am ocupat de Filipi: le-am dat papa bun, le-am făcut conversaţiune, le-am dansat (ca să-i amuzăm.). Au fost – sper să rămână, în continuare – tare frumuşei şi ţoşcolei.

Am terminat de corectat (cine ştie câte alte greşeli de dactilo au mai rămas!) Jurnalul '99 ianuarie-noiembrie. Numai că, dată fiind noua tulburare a Daciei, amân trimiterea dischetelor cu „ultima corectură”.

Mare, mare porcărie rusească (doar porcărie?: crimă) în Cecenia. După ce distrug totul în faţa lor, după obicei, bravii krasnoarmeiţi îi şi fură de puţinul rămas pe nenorociţii de localnici! Ce Dumnezeu îi va fi tentând; ceasurile? Clopoţeii? Pernele, scaunele – sau chiar frigiderele? Ori borcanele cu murături şi zacusca – ca pe arheul liicean, binenumitul senator Pruteanu?