La citirea Matildei
Ce deget vă atinge, o, coarde dureroase?...
Ci nu e-el vostru gemet ce inima-mi străbate,
E palpitul vivace, e virginal suspin
Ce scapă dintr-un suflet, și voi îl repetați
Ca firele electrice, și spuneți și durerea,
Și bucuria-ntreagă, și inocent-ardoare,
Și pacea inocenței, beatitutea-ntreagă
Prin vocea armoniei și repede puritate
Pe aripe serafice.
A fost publicată în Curier de ambe sexe, VI, ed. II, 1893, de I. I. Heliade Rădulescu (fiul poetului) care îi adaugă următoarea notă: „Matilda era fiica repausatului doctor Mayer, medic și amic al familiei noastre. Venea adesea pe la noi cu soția și copilele sale. Matilda aducea și citera sa, dilectîndu-ne cu cîntecele ei. D-aceea părintele meu i-a scris pe albumul său de versuri. Domnișoara Matilda mai tîrziu s-a măritat cu Harthmuth, renumitul fabricant de creioane.”.
