Share on Twitter Share on Facebook

La citirea Matildei

Ce deget vă atinge, o, coarde dureroase?...

Ci nu e-el vostru gemet ce inima-mi străbate,

E palpitul vivace, e virginal suspin

Ce scapă dintr-un suflet, și voi îl repetați

Ca firele electrice, și spuneți și durerea,

Și bucuria-ntreagă, și inocent-ardoare,

Și pacea inocenței, beatitutea-ntreagă

Prin vocea armoniei și repede puritate

Pe aripe serafice.

A fost publicată în Curier de ambe sexe, VI, ed. II, 1893, de I. I. Heliade Rădulescu (fiul poetului) care îi adaugă următoarea notă: „Matilda era fiica repausatului doctor Mayer, medic și amic al familiei noastre. Venea adesea pe la noi cu soția și copilele sale. Matilda aducea și citera sa, dilectîndu-ne cu cîntecele ei. D-aceea părintele meu i-a scris pe albumul său de versuri. Domnișoara Matilda mai tîrziu s-a măritat cu Harthmuth, renumitul fabricant de creioane.”.