II

Transformând conceptul de sexualitate și lărgindu-i înțelesul, Freud a ajuns și la alte încheieri. Și anume el pretinde că tot așa după cum o mașină poate transforma de pildă căldura în lucru mecanic, respectiv în mișcare, sexualitatea are putința să-și transforme energia ei într-o activitate spirituală. Despărțită, prin comprimare, de obiectul ei natural, sexualitatea își caută un alt obiect, mai adesea ori abstract, asexual, care e în stare să devieze energia dela linia ei originar sexuală și să o îndrepte pe calea unui proces de creare spirituală. Această transformare o numește Freud sublimare. De o astfel de natură ar fi între altele, conform psihanalizei, creația în ordine artistică: energie sexuală deviată.

Această concepție a fost aplicată și la explicarea faptului religios, care nu ar fi decât rezultatul devierii energiei sexuale. Numai că în fața problemei religiei, conceptul freudist de sexualitate s-a dovedit insuficient. Werner Achelis, care a încercat o interpretare psihanalitică a religiei, recunoaște acest fapt, și apelează la o derivație metafizică a psihanalizei, și anume la teoria lui Hans Blüher, care înlocuește noțiunea quasi-fisiologică de sexualitate, prin aceea metafizică de eros.

Două sunt așa dar momentele mai însemnate în teoria psihanalitică a faptului religios: sublimarea și erosul. Care este însă semnificația și valoarea acestei teorii? Să mărturisim: mediocră, nesigură și din punct de vedere al disciplinei științifice, inferioară.

1. Ea nu contestă existența fenomenului religios și nici a unui plan religios ontologic; ci încearcă numai o descriere a procesului religios din om. Deci, în cel mai bun caz psihologie și nu metafizică. Metodă falsă și analfabetă.

2. Teoria sublimării poate fi cel mult sugestivă. Ea nu e însă nici precisă, nici științificește stabilită, ea corespunzând unor fapte.

3. Conceptul de eros nu are nici un fel de limite. Contactul lui cu vechea sexualitate freudiană este aproape nul. Deci chiar dacă interpretarea psihanalitică a religiei ar fi stabilă, aceasta nu însemnează că religia e în funcție de sexualitate.

Iată chestiunea schematic expusă.

Situația e destul de clară. Teoreticianul respectivei secte basarabene nu prea are habar de lucruri. Nu face nimic; suntem siguri că va stărui în teoretizări. Cei mai aprigi apărători ai „științei” au fost întotdeauna analfabeții.

10 Noiembrie 1926.

Share on Twitter Share on Facebook