Evocări din trecut

Ce bine îmi părea însă atunci pentru noi, și câtă mulțămire sufletească simțiam când treceam granița și vedeam paza bună a graniței, când vedeam soldații frumos îmbrăcați în uniforme totdeauna curate, cu un sentiment de mândrie. Și nu este unul dintre dv., care să nu se fi bucurat când se spunea în străinătate că România are una dintre cele mai frumoase infanterii de pe lume, că are o cavalerie bunișoară și o artilerie admirabilă. Ați apucat și dv., vremurile când pretutindeni erau imnuri de laudă pentru Armata Românească și pentru pregătirea ei-, și când vedeai oameni buni. oameni de treabă, oameni mulțămiți, cari plătiau impozitele atât cât le puteau plăti. Era o viață economică normală, iar politica o făceau, înainte de această nenorocire de sufragiu universal, o făceau câțiva oameni cari se stricau prin această politică. Acum din nenorocire toată națiunea face politică, până la fund, și face o politică în stare să strice toată națiunea. Nu mai este omul pentru țară, există num^i omul pentru club, și aceasta este nenorocirea (aplauze prelungite).