Prin crîngul străbătut de lună,

De primăvară înflorit,

Pribeagă, cîntă o nebună

Trecînd cu părul despletit.

Și-n păru-i poartă o cunună

De mirt, și mirtu-i veștejit...

— Copilă dragă, fiii cuminte

Și fugi de dragoste în mai...

O, nu te-ncrede-n jurăminte

Și nu iubi în luna mai!...

Copilă dragă, fii cuminte...

Te-așteaptă ceasul rău în cale

Pe înfloritele poteci,

Și tot norocul vieții tale

Se va întuneca pe veci...

Te-așteaptă ceasul rău în cale...

Și-atunci vei plînge-așa,-n neștire,

Și vei înnebuni de dor,

Nici n-o să afli liniștire,

Că nu e leac alinător,

Vei plînge singură,-n neștire...

Doar am iubit și eu ca tine

În mai, și n-am avut noroc!

Privește și ia seama bine

Cum rătăcesc din loc în loc,

Doam am iubit și eu ca tine...

Dar tu, copilă, fii cuminte

Și fugi de dragoste în mai!

O, nu te-ncrede-n jurăminte

Și nu iubi în luna mai...

Copilă dragă, fii cuminte...

Prin crîngul luminat de lună,

De primăvară înflorit,

Pribeagă, cîntă o nebună:

Ea poartă părul despletit,

În păr i-atîrnă o cunună

De mirt, și mirtu-i vestejit...