Eu nu-s decît un singur glas din satul

Pierdut în noapte... Numai o ființă

Din miile ce-așteaptă-n suferință —

Dar va veni odată mult-visatul!

Veni-va — și cîntări de biruință

Vor izbucni de-a lungul și de-a latul,

Din munți și văi gonind pe Necuratul

Ce vrea să stingă-n voi orice credință!

Eu nu-s decît un sol — eu sunt drumețul

Grăbit — și noaptea înapoi mă cere...

Sunt flacăra pe care-o poartă vîntul,

Dar trebuie să vină cîntărețul!

El va slăvi măreața Înviere:

Veniți cu toții să vestim cuvîntul!...