Doarme dus sfînt' Niculae

În vestminte argintii,

Dar ce colb e în odaie

Și ce zarvă de copii!

Au rămas stăpîni în casă,

Toată lumea e a lor!

Unu-i cocoțat pe masă,

Altul joacă-ntr-un picior.

Uite popa cum îngînă

Liturgia... Doi se bat.

Un ștrengar c-o vargă-n mînă

Strigă parcă-i împărat!

O sprințară de fetică

Se hlizește la oglindă...

Nu le pasă de nimică...

Dar ce tropot e în tindă?

Ca de ipsos stau de frică...

Oare cine-o fi intrat?

Ochii nimeni nu-și ridică,

Nici chiar marele-mpărat!

Vântul fuse?... Cine este?

Ori vreunul din părinți?

Ce tăcere-făr' de veste!

Smirna-s... diavolii de sfinți!

În privaz, sfînt' Niculae

Doarme parcă nici nu știe!

Numai colbul din odaie

Joacă-n raza aurie...