11

București, 9/21 ianuarie, 1880.

Iubitul meu, domnule Iarnik,

Răspunzînd onor. d-tale epistole de la 1 ianuarie 1880 st. n. cată (sic!) mai întîi să te rog a nu fi supărat pentru întîrziere. În adevăr, cînd ne-am despărțit, la ultima noastră întrevedere în București, ți-am spus că în cursul lui ianuarie nu voi fi așa de strîmtorat, ci mă voi înlesni mai ușor să-ți trimit ceea ce îți sunt dator. Diferența însă de 12 zile ale calendarelor vechi și nou, făcu ca întîrzierea să fie și mai simțită. Deosebit de aceasta, clientul meu de unde aveam să ridic bani, m-a întîrziat și el cu 9 zile, astfel că tocmai azi priimindu-i, îndată ți-am expediat și d-tale pe lîngă aceasta 200 franci, plătindu-mi datoria și restul să-l ai pentru cheltuieli, ce vei mai face cu Constantin. Vezi socoteala la sfîrșit.

Te fericesc, domnule Iarnik, pentru activitatea d-tale. Cu chipul acesta ai să fii scutit de multe ceasuri neplăcute ce le au cei greoi la lucru sau cei leneși. Urmează, domnule Iarnik, a fi voios în hărnicie și lucrează bărbătește; pe lîngă mulțumirea ce vei avea producînd, vei fi și folositor omenirei, și apoi vei mînca cu poftă și vei fi sănătos.

Și fiindcă ai avut inimă bună să-mi comunici și mie cu ce te ocupi, apoi te rog, să nu iei în nume de rău, dacă îți voi spune și eu cîte ceva din neînsemnatele mele ocupații.

După cum știi de cînd erai în București, adun la zicători. De atunci pînă acum am răsfoit cele 12 volume din Convorbiri, fabulele lui Țichindeal și alte cărți, de unde am mai scos o sumă de zicători. Socotesc ca în primăvară să încep a le rîndui după cum mă va duce capul mai bine, și apoi mai consultînd pe cineva, le voi tipări, dacă îmi va spune că merită să fac cu ele și cheltuială de bani, după ce am făcut atîta cheltuială de timp. Pe lîngă acestea, m-am apucat să revizuiesc Poveștile unchiașului, partea II.

Din cărticica mea, am trimis și d-lui Gihac un exemplar. Nu știu de-l va fi priimit, căci n-am priimit nici un răspuns. Societății studenților, ce-mi arăți d-ta că ar exista în Viena, astăzi chiar i-am expediat una, după adresa ce mi-ai dat.

Îmi pare rău cît un lucru mare de întîmplarea cu trimiterea lăzilor d-tale cu cărți. Am tot așteptat să vie cineva de la Direcția căilor ferate să mă întrebe ceva sau să facă vreo cercetare în urma reclamei d-tale; dară nu s-a arătat nimeni pînă acum. Cu toate astea fiindcă d-ta îmi spui că pe nedreptul ai plătit acei zece franci, eu nu voi să te las a suferi o pagubă ce nu te privește; o iau eu, deci, pe socoteala mea, și prin urmare comptul d-tale îl vei regulă astfel:

33 fl. 51 kr. cheltuiți cu Constantin.

28 fl. 18 kr. rămași la d-ta din comptul precedent.

5,33 îți mai, sunt dator eu din socoteala veche.

Aici vei găsi 200 franci în bilete.de bancă franțuzești, după dorința ce ai arătat a-ți trimite bani franțuzești. Din aceștia: 160 îi vei trece în compt pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie 1879 și ianuarie 1880; iară pentru cei 40 franci ce mai trece, după ce vei scoate dintr-înșii cei 5 fl. 33 kr. datoria veche, restul îl vei ține ca să ai de cheltuială pentru Constantin, pînă la o nouă socoteală.

Să știi, iubite domnule Iarnik, că pui mare preț pe cele ce-mi spui despre Constantin. Două, trei vorbe de-ale d-tale sunt de sute de ori mai crezute decît mii de vorbe ce-mi va scrie el; și sunt atît de vesel, încît nu-ți pot spune, aflînd că merge binișor cu studiul. Pentru aceasta; îți adresez călduroasele mele mulțumiri, atît d-tale, cît și doamnei Iarnik, care atît de mult se interesează de fiul meu, și pentru care rog pe Dumnezeu să-mi prezinte ocazia ca să vă pot arăta recunoștința mea.

Îmi spuneai, iubite domnule Iarnik, de niște lucrări ale d-tale, cînd erai la București, adecă despre niște cîntece populare ce ai adunat și la care ziceai că puteam să-ți dau concursul meu; nu mi-ai mai scris nimic despre dînsele. Scrie-mi ceva ca să știu și eu unde te afli.

Sfîrșind, te rog să priimiți, d-ta și soția d-tale, drăgăstoase salutări din partea mea, a soției mele și a tutulor celor ce mă înconjoară.

Lui Constantin, binecuvîntări părintești și dorința de a se găsi bine, precum noi cu toții ne aflăm sănătoși.

Să auzim de bine P. Ispirescu