34

București, 72/24 martie, 1881.

Iubite domnule Iarnik,

Răspunzind ambelor d-tale scrisori, celei adusă de d. Tocilescu și celei de la 4/16 martie curent, îți mărturisesc că ai dreptate să fii supărat și să mă dojenești, însă te rog să nu mă osîndești pînă nu mă vei asculta și pe mine.

Trebuie să știi că deși am văzut pe d. Tocilescu, de cînd mi-a adus scrisoarea pînă azi de cîteva ori, n-am putut să vorbesc cu d-lui despre altceva, decît de afacerile d-sale, fiind totdauna grăbit. Două seri, la deosebite intervale, mi-a acordat, în care seri am și fost la d-sa. Dar pare că fu un făcut, că nu l-am găsit acasă. Vezi bine, dară, că nici despre manuscriptul ce mi-ai spus n-am putut vorbi cu d-sa nimic, și nici ca să-l consult asupra bucăților alese din autori; ba n-am dobîndit de la d-sa nici traducerea rîndurilor nemțești din scrisoarea d-tale. Am fost nevoit să alerg la cumnatul meu, d. Palița și din cele ce mi-a tradus d-sa, am înțeles totul.

Nu este nevoie să mă pui in corespondență directă cu d. Niemeyer. D-ta poți să-i transmiți cele privitoare la afacerea tiparului chiar cele arătate mai la vale, adecă:

În scrisoarea, mea precedentă ți-am scris că o coală tipărită în condițiile acolo arătate, în 500 exemplare, costă 55 franci, iară în 1000 exemplare, 65 franci.

Deoarece însă d. editor găsește că este scump și în dorința de a tipări partea românească la noi, ca să-ți poți priimi mai cu înlesnire banii ce-ți datorez, eu accept propunerea d-lui editor și modific prețul, precum urmează:

Prețul pentru 500 exemplare — 55 franci de coală în 8 sau 16 pagini, formatul ce ți-am comunicat în epistola precedentă și 57 franci pentru 1000 exemplare, în lcc de 65.

Socotesc socotesc (sic!) că acum nu va mai avea nimic de zis, și prin urmare cît mai curînd putem și începe.

Cît pentru partea nemțească, părerea mea, ar fi să se tipărească la Viena.

1°. Pentru că tipărindu-se in București, ar mai trebui adăugat la prețul coalei ceva pentiu corectură.

2°. Pentru că ar fi o mare cheltuială de timp ca să trimit corecturile la Viena, să le revezi d-ta.

3°. Pentru că temerea de neuniformitate dispare, știindu-se că literele noastre sunt din fonderia d-lor Peppelbaum și Besson din Viena, litere de care s-ar găsi cu înlesnire pe la tipografiile din capitala Austriei.

Asupra acestora cred că suntem înțeleși acum.

Pentru hîrtie iarăși se poate găsi în Viena poate mai bună și mai ieftină.

Iară pentru transportul hîrtiei tipărite, mă învoiese cum ai zis d-ta să plătesc eu jumătate și d-ta jumătate.

În privința d-lui Gaster, abia alaltăieri l-am văzut. D-sa a venit pe la mine și mi-a spus că trecînd prin Viena, pe d-ta nu te-a găsit. M-a întrebat de prețul tipărirei cărții d-sale și după cîte mi-a dat să înțeleg n-are încă un editor. Acum voiește să-și dobîndească unul. Din vorbele sale eu am luat cuncștință că nu se învoiește cu nici un editor din București, și că cei din străinătate îi plătesc cote (sic!) cu 50 franci coala.

Aducînd vorba despre cartea noastră, m-a întrebat cum stăm. Eu i-am răspuns că de la d-ta nu mai am nici o știință și că stăm locului. D-sa mi s-a lăudat că opera d-sale este gata mai mult de jumătate și că totdeodată se ocupă și de o gramatică. Între altele, mi-a spus că a fost la Doamna și că l-a priimit bine.

D-ta nu mi-ai scris nimic despre copia ce ți-am trimis acum în urmă din Letopisețe.

Eu am mai copiat și din Istoria critică a românilor ceva. Voi căuta zilele astea să întîlnesc oricum pe d. Tcciiescu.

Voi consulta pe d. Slavici ori Eminescu despre bucățile cele mai alese ale autorilor ce mi-a recomandat d. Maiorescu și le voi copia.

În privința banilor ce-mi ceri pentru Constantin, nu știu, zău, de voi putea să ți-i trimit la termenul pus de d-ta, căci tocmai atunci trebuie să-mi plătesc și eu chiria. Ma voi sili, pe cît voi putea, însă ca să nu te zăbovesc mult.

Ai noștri salută cu dragoste pe ai d-voastră.

Strîngîndu-ți mîna te salut cordial.

P. Ispirescu

P.S. Albumul macedo-român urmează a-ți veni cît de curînd.