7

București, 22 noiembrie, 1870.

Iubitul meu, domnule Iarnik, De mult nu ți-am mai scris. Să mă crezi că timpul mi-a lipsit. Ziua este așa de mică încît pînă te-ntorci, pînă te sucești, vezi numai că se face noapte. Sunt așa de ocupat, încît nu mi-ar părea rău să fie ziua de două ori mai mare decît este. Dară n-ai ce face, așa este ea rînduită să fie, și așa va fi; iară noi să ne mai punem pofta în cui, povestea românului, că nu e după cum voim noi, ci după cum s-au croit lucrurile de la începutul lor.

Eu îți mai trimit o carte din Poveștile unchiașului, pentru Constantin. Daca crezi să i-o dai a o citi, bine; iară de nu, întrebuințeaz-o dumneata cum vei pofti; și o alta pentru d. Bălăceanu și te rog să i-o dai cînd vei mai avea ocazia să-l vezi, cu toate că, personal, nu mă cunoaște.

Aflu că un domn student din Viena se ocupă de basmele noastre, pentru care a și venit la mine d. Nestor, fiul, de mi-a cerut cîte un exemplar din cărțile mele, și i-am dat ce am avut. Ce va fi făcînd cu ele? Căci numele studentului n-a voit să mi-l spuie.

Îmi pare rău că n-ai putut să întîlnești pe d. Odobescu. Daca vei voi, ai putea să-i scrii la Geneva, post-restant.

Ți-a răspuns d. Kogălniceanu? căci mie nu mi-a trimis nimic. Pe d. Hasdeu nu l-am văzut de mult. Acum vine foarte rar pe la noi. D-ta știi de ce. Voi căuta însă să-l întîlnesc zilele astea și să-i vorbesc.

Cărțile dumitale le-am dat astăzi la poștă ca să ți le aducă; numai mi-am luat voie a opri una pentru mine, fiindcă ceea pe care o aveam eu, am dat-o d-lui Cionca, după cuvîntul d-tale.

Acum cîteva vorbe despre Constantin. Ce face el? Cum merge cu purtarea și cu învățătura? El îmi scrie că se află bine; și eu nu m-am îndoit niciodată de buna-voință a d-voastră către el.

Într-o scrisoare, ce i-am adresat zilele trecute, i-am zis să te roage a-i cumpăra o căciulă de iarnă. Acum mai adaog rugîndu-te ca, de te înlesnești, să-i cumperi și ciorapi de lînă și legătură de gît, tot de lînă, care să-i ție cald.

Am văzut anunțîndu-se prin România liberă că în Viena, Praterstrasse, nr. 16, se găsesc ceasornice foarte ieftine. Te rog, scumpul meu domn, ca să cercetezi, cînd vei avea timp, daca este ceva bun și ieftin, ca să cumpărăm unul lui Constantin, daca va depune examen cu bun succes, acum, în ianuarie.

Mă iartă că te însărcinez cu atîtea lucruri, pe d-ta carele în toate orele zilei ai cîte ceva de făcut. Această din urmă însărcinare însă o vei putea îndeplini printre picături, cum se zice, cînd adecă ți se va înfățișa ocazie, căci nu dăm pe foc, ca numaidecît să se facă.

Ai noștri, împreună cu mine, vă salută cu iubire și vă dorește tot binele și sănătate, atît dumitale cît și întregei dumitale familii.

Să auzim de bine.

P. Ispirescu