Icosul 10

Nici datoria, nici răspunderea, nici dreapta răsplătire a lui Dumnezeu nu-ți poate muia inima din învârtoșarea iubirii de argint; socotește, dar, că împreună cu bogăție lași fiilor tăi ura spre moștenire și vor zice:

Bucură-te, Părinte pe care te-a silit lăcomia de ne-ai despărțit de dragostea fraților noștri!

Bucură-te, cela ce ne-ai făcut a clironomisi ocara! Bucură-te, pom a căruia roadă nici porcii nu o mănâncă bucuroși! Bucură-te, că ne-ai lăsat săraci de bune cuvântări și cu defăimări a trăi în lume!

Bucură-te, că înconjurați de năvodul ocărilor omenești ne-ai lăsat a trăi în ură pe pământ!

Bucură-te, că cu purtarea ta pe toți compatrioții ne-ai făcut în dispreț să ne privească!

Bucură-te, că asudând în veci nu vom putea spăla întinarea cu care ne-ai vopsit!

Bucură-te, că ne-ai sădit în adăpostul defăimării! Bucură-te, că pietre ne-ai născut, a măcina batjocurile urmărilor tale! Bucură-te, că fii de jefuitori purure vom fi numiți! Bucură-te, că roada faptelor tale, oricât ne vom sili, nu ne va fi cu putință a o șterge din aducerile aminte ale celor ce cu dreptul strigă: Bucură-te, mare făcătorule de rele!