Condacul X

Nu lăsa în lipsă de a întrebuința minutele ce ți-au mai rămas pentru a-ți petrece în cugetare toate nelegiuirile și crimele ce ai făptuit, ca să te afli vrednic de dreapta și înfricoșata judecată ce ți se pregătește și neapărat te va sfărma împreună cu călăii tăi de fii! Nu lăsa de a lua aminte că nu ai putut omorî bărbații patrioți, deși ai plătit pe Duca vânzătorul ca să-i ucidă. Mâna Domnului i-a apărat, ca sa nu se împuțineze numărul răsplătitorilor ce se ridică asupra ta și care vor fi înmulțiți de toți ce au pătimit de la tine! Nu socoti că se v-ar putea spăla arzătoarele pete al crimelor cu sângele nevinovaților și că cruzimea ar putea vindeca rănile lăcomiei! În zadar așa tu și fiii tăi călăi, vă acoperiți spre apărare inimile cele de tigru și hienă cu piele de bivol, și în zadar pe pământ veți căuta locaș și adăpost! Ți s-au încheiat minciunile cu care până acum ai înșelat Curțile Protectoare! Nu îți mai rămâne decât a te găti spre osânda ce ți-au tras fără-de-legile tale asupra-ți și a suferi în răbdare toate chinurile cugetului tău, așteptând apropietul ceas al judecății. Îmbracă hainele negre ale morții, pune-ți cenușă pe cap, bătându-ți pieptul — comoara nespuselor păcate —, și roagă grăbirea judecății! Nu-ți da însuși sufletul diavolului spânzurându-te singur, pentru ca viu să vezi numeroasa petrecanie ce te va duce spre moarte! Pentru ca murind să auzi blestemul Patriei și al fiilor Ei, de tine nedreptățiți! Pentru ca să vezi risipindu-se ca pleava aurul ce de la țară ai prădat! Pentru ca să vezi că din casa ta piatră pe piatră nu a rămas! Pentru ca murind să auzi glasul poporului ce strigă, izbăvindu-se de tine, lui Dumnezeu:

ALELUIA!