Ei!... S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine

Și cu acele crunte dureri imaginari,

Ați cărunțit cu totul, sărmanilor cobzari!

Dar de s-a dus o vreme, o nouă vreme vine,

Și ea c-un bici pe care în mâna sa îl ține

Plesnind vă strigă vouă: „Alți timpi, alți lăutari!"