Cunosc o fântână pe valea umbrită

Un grangur de aur cântând m-a-ndemnat

S-adorm între frunze de plopi și răchită,

Să uit de orașul în care-am oftat. 

Pe valea umbrită cunosc o fântână

O mierlă cu care de vorbă am stat,

Aflând că durerea o sufăr stăpână,

A râs cât se poate, iar eu am oftat... 

              Pe valea umbrită cunosc o fântână.