La țărm, corabia oprită

E ninsă de zăpada lunii

Și marea tace odihnită,

De biciuirile furtunii.

Catarg și pânze argintate

Abia ușor sunt legănate...

Magia nopții este sfântă...

Verzuiele unde dormitează.

Novicii râd... — Cârmaciul oftează,

Matrozii melancolic cântă. 

Orașul întreg scânteiază

Cu felinarele aprinse...

Muzicile vesel vibrează,

Curse priveghează-ntinse.

Novicii în port se coboară,

Spre râs și petrecere zboară;

Răscoala etății-i frământă...

Safire pe ceruri lăcrămează.

Din cap mișcând, cârmaciul oftează,

Matrozii melancolic cântă.