Coroane-n veci nepieritoare

Dintre frunzișurile mari

Ale bătrânilor stejari

Mi-așterne umbra sub picioare. 

Ducându-mi pașii solitari,

Pe sub pădurea cântătoare,

Coroane-n veci nepieritoare

Simt în frunzișurile mari. 

Aleea e-n apus de soare. —

Se urcă flacări tot mai tari,

Și se răsfrâng, scânteietoare,

Printre copacii seculari,

Coroane-n veci nepieritoare.