B

Babbage, Charles (1792—4871) — matematician şi economist burghez englez. — 357, 360, 385, 400, 413.

Bacon, Francis. Viconte de Saint Albans şi baron de Verulam (1561—1626) — om politic şi de stat englez, filozof, cercetător al naturii şi istoric. „Bacon este adevăratul părinte al materialismului englez şi al întregii ştiinţe experimentale moderne“ (Marx). — 399, 724, 725.

Bailey, Samuel (1791—1870) — filozof şi economist englez; a combătut de pe poziţiile economiştilor vulgari teoria valorii bazată pe muncă a lui Ricardo; totodată el a atras atenţia asupra unor contradicţii în concepţiile economice ale lui Ricardo. — 64, 71, 78, 97, 98, 541, 620.

Baker, Robert — inspector de fabrici în deceniile al 6-lea şi al 7-lea. — 311, 408, 435, 457, 715.

Ballard, Edward (1820—1897) — medic englez, inspector sanitar la Londra. — 477.

Balzac Honoré de (1799—1850) — scriitor francez, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai realismului critic în literatura universală. — 599.

Bankes, George (1788—1856) — jurist şi om politic englez, tory, membru al parlamentului. — 684.

Barbon Nicholas (1640—1698) — economist burghez englez; considera că valoarea unei mărfi este determinată de utilitatea ei; adept al teoriei nominaliste a banilor. — 49—52, 137, 143, 157, 158, 627.

Barton, John (sfîrşitul secolului al XVIII-lea — începutul secolului XIX-lea) — economist englez, reprezentant al economiei politice clasice burgheze. — 641, 682.

Basedow, Johan Bernhard (1724—1790) — pedagog german, influenţat de Rousseau şi de Comenius; şi-a pus drept scop să reformeze sistemul de educaţie din Germania în sensul iluminismului burghez şi să educe tineretul pe baze ştiinţifice şi în spirit patriotic. — 497.

Bastiat, Frédéric (1801—1850) — economist vulgar francez; a propovăduit teoria armoniei intereselor de clasă în societatea burgheză; „exponentul cel mai plat al apologeticii economiei politice vulgare şi care, aceea, o putea reprezenta cel mai bine“ (Marx). — 21, 76, 96, 205, 417, 573.

Baynes John — membru al consiliului municipal din Blackburn; în 1857 a publicat două tratate cu privire la comerţul cu bumbac. — 397, 400.

Bebel, August (1840—1913) — militant de seamă al mişcării muncitoreşti germane şi internaţionale; unul dintre întemeietorii şi conducătorii social-democraţiei germane; membru al Internaţionalei I; din 1867 deputat în Reichstag; prieten şi tovarăş de luptă al lui Marx şi Engels; ca adversar hotărît al militarismului german ca şi al politicii interne „prin fier şi sînge“ duse de Bismarck, a militat pentru unificarea Germaniei pe cale revoluţionar-democratică. În 1878—1890 a condus lupta ilegală a social-democraţiei împotriva legii excepţionale împotriva socialiştilor. A luptat împotriva revizionismului lui E. Bernstein, deşi această luptă n-a avut un caracter consecvent, fiind frînată de unele abateri de natură centristă. — 43.

Beccaria, Cesare Bonesana, marchiz de (1738—1794) — jurist, publicist şi economist italian; reprezentant al iluminismului burghez din secolul al XVIII-lea. — 375.

Bedford, familie aristocrată engleză. — 729.

Beecher Stowe, Harriet Elizabeth (1811—1896) — scriitoare americană, autoarea romanului „Coliba unchiului Tom“; a participat activ la mişcarea aboliţionistă din S.U.A. — 735.

Bekker Immanuel (1785—1871) — filolog, a îngrijit mai multe ediţii din operele lui Platon, Aristotel, Aristofan şi alţii. — 166.

Bell, Sir Charles (1774—1842) — chirurg şi fiziolog scoţian. — 290, 672.

Bellers John (1654—1725) — economist englez; a subliniat importanţa muncii în crearea avuţiei; autorul unor lucrări cu caracter social-reformist. — 144, 152, 159, 337, 358, 436, 488, 489, 497, 624.

Bentham, Jeremy (1748—1832) — sociolog englez; teoretician al utilitarismului: „Un geniu al prostiei burgheze“ (Marx). — 188, 619—621.

Berkeley, George (1685—1753) — filozof reacţionar irlandez, reprezentant al idealismului subiectiv; teolog, economist, critic al mercantilismului; reprezentant al teoriei nominaliste a banilor, considera munca drept principala sursă a avuţiei. — 346, 364.

Bidaut, J. N. (prima jumătate a secolului al XIX-lea) — funcţionar de stat francez; a scris articole economice. — 331.

Biese, Franz (1803—1895) — pedagog, filolog şi filozof german; autorul unei lucrări despre filozofia lui Aristotel. — 417.

Blaise, Adolphe-Gustave (1811—1886) — economist francez; a editat lucrări ale lui Jérôme-Adolphe Blanqui. — 348.

Blakey, Robert (1795—1878) — filozof burghez englez. — 727, 728.

Blanqui, Jérôme-Adolphe (1798—1854) — economist burghez francez şi istoric al doctrinelor economice; reprezentant al economiei politice vulgare. — 287, 348.

Blanqui Louis Auguste (1805—1881) — revoluţionar francez, comunist utopist, organizatorul mai multor societăţi secrete şi comploturi, a participat activ la revoluţia din 1830; în revoluţia din 1848, unul din conducătorii proletariatului revoluţionar francez; a susţinut ideea cuceririi puterii prin mijloace violente de către o organizaţie complotistă şi necesitatea unei dictaturi revoluţionare; a stat 36 de ani în închisoare. — 287.

Block Maurice (1816—1901) — statistician şi economist francez; reprezentant al economiei politice vulgare. — 25.

Boileau, Étienne (1200—1269) — comandant regal al Parisului; autorul lucrării „Livre des Métiers“ în care sînt adunate dispoziţiile legale cu privire la atelierele meşteşugarilor francezi. — 494.

Boileau-Despréaux-Nicolas (1636—1711) — poet şi critic literar francez, teoretician al clasicismului. — 662.

Boisguillebert, Pierre Le Pésant, sieur de (1646—1714) — economist francez, precursor al fiziocraţilor; unul dintre fondatorii economiei politice clasice burgheze din Franţa. — 143, 154.

Bolingbroke, Henry Saint-John Viconte (1678—1751) — filozof deist şi om politic englez, unul dintre liderii partidului tory. — 759.

Bonaparte vezi Napoleon al III-lea.

Boulton, Matthew (1728—1809) — fabricant şi inginer englez. — 386, 397.

Boxhorn, Marcus-Zuerius (1612—4653) — istoric şi filolog olandez. — 437.

Bray, John Francis (1809—1897) — economist englez, socialist utopist, adept al lui Robert Owen; a dezvoltat teoria „banilor-muncă“. — 83.

Brentano, Lujo (Ludwig Joseph) (1844— 1931) — economist burghez german; exponent al economiei politice vulgare; unul dintre principalii reprezentanţi ai socialismului de catedră. — 42—46.

Bright, John (1811—1889) — fabricant englez, om politic liberal, unul dintre liderii liber-schimbismului şi dintre fondatorii Ligii împotriva legilor cerealelor; începînd din deceniul al 7-lea lider al aripii de stînga a partidului liberal; ministru în mai multe guverne liberale. — 21, 266, 293, 567, 659, 686, 753.

Brindley, James (1716—1772) — inginer şi inventator englez. — 359.

Broadhurst, J. — economist englez de la mijlocul secolului al XIX-lea; reprezentant al economiei politice vulgare. — 70.

Brodie, Sir Benjamin Collins (1783—1862) — medic englez. — 290.

Brougham, Henry Peter (lord Brougham and Vaux) (1778—1868) — jurist, scriitor şi om de stat englez; în deceniile al 3-lea şi al 4-lea ale secolului al XIX-lea lider de seamă al partidului whig; membru al parlamentului, lord-cancelar (1830—1834). — 762.

Bruckner, John (1726—1804) — pastor protestant englez, autorul unor lucrări filozofice. — 626.

Buchanan, David (1779—1848) — economist şi publicist englez, discipol şi comentator al lui Adam Smith — 140, 568, 734, 735.

Buchez, Philippe-Joseph-Benjamin (1796—1865) — istoric şi om politic francez, republican burghez, unul dintre ideologii socialismului creştin. —746

Burke, Edmund (1729—1797) — publicist şi om politic englez, autorul unor lucrări tratînd probleme economice, whig, ulterior tory, membru al parlamentului; la începutul activităţii sale a înclinat spre liberalism, ulterior reacţionar; unui dintre duşmanii înverşunaţi ai revoluţiei burgheze franceze de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. — 219, 246, 334, 729, 763.

Butler, Samuel (1612—1680) — poet satiric englez; autorul poemului „Hudibras“. — 50.

Byles, Sir John Bernard (1801—1884) — jurist englez, membru al Consiliului privat; autorul unor lucrări tratînd probleme juridice şi de economie politică. — 282.