C

Cairnes, John Elliot (1823—1875) — economist şi publicist englez; adversar al sclavajului din statele de sud ale S.U.A. — 209, 277, 343.

Campbell, Sir George (1824—1892)  — funcţionar colonial britanic în India; autorul unei serii de lucrări despre India; membru al parlamentului, liberal. — 368.

Cantillon, Philip — economist burghez englez; a prelucrat şi publicat în 1759 ediţia engleză a lucrării lui Richard Cantillon „Essai sur la nature du commerce en général...“. — 563.

Cantillon, Richard (1680—1734) — economist şi comerciant englez; precursor al fiziocraţilor. — 563, 627.

Carey, Henry Charles (1793—1879) — economist vulgar american, protecţionist, a propovăduit armonia între clase în societatea burgheză. — 230, 538, 572, 573, 735, 752.

Carli, Giovanni Rinaldo, conte (1720—1795) — om de ştiinţă italian, autorul unor lucrări despre bani şi comerţul cu cereale; adversar al mercantilismului. — 340.

Carlisle, Sir Anthony (1768—1841) — medic englez. — 290.

Carlyle, Thomas (1795—1881) — scriitor englez, istoric şi filozof idealist; a propovăduit cultul eroilor; a criticat burghezia engleză de pe poziţiile romantismului reacţionar; a aderat la partidul tory; duşman declarat al mişcării muncitoreşti. — 266.

Castlereagh, Henry Robert Stewart, lord (din 1821) marchiz de Londonderry, viconte (1769—1822) — om de stat englez, tory; ministru de război şi ministru al coloniilor (1805—1806, 1807—1809), ministru de externe (1812—1822). — 437.

Cazenove, John — economist vulgar englez, adept al lui Malthus. — 211, 329, 528, 578, 586, 606.

Chalmers, Thomas (1780—1847) — teolog şi economist scoţian, adept fanatic al lui Malthus. —  166, 175, 627, 628.

Carol cel Mare (aprox. 742—814) — rege al francilor (768—800), împărat roman (800—814). — 732.

Carol I (1600—1649) — rege al Angliei (1626—1649); executat în timpul revoluţiei burgheze engleze din secolul al XVII-lea. — 726, 727.

Carol al II-lea (1630—1685) — rege al Angliei (1660—1685). — 139.

Carol al V-lea (1500—1558) — împărat al aşa-numitului imperiu roman de naţiune germană (1519—1556) şi rege al Spaniei sub numele de Carol I (1519—1556). — 741.

Carol al VI-lea (1685—1740) — împărat al aşa-numitului imperiu roman de naţiune germană (1711—1740). — 437.

Carol al X-lea (1622—1660) — rege al Suediei (1654—1660). — 729.

Carol al XI-lea (1655—1697) — rege al Suediei (1660—1697). — 729.

Cernîşevski, Nikolai Gavrilovici (1828—1889) — mare democrat-revoluţionar rus, om de ştiinţă, scriitor şi critic literar; unul dintre cei mai de seamă precursori ai social-democraţiei ruse. — 21.

Cervantes Saavedra, Miguel de (1547—1616) — scriitor spaniol, clasic al prozei realiste universale. — 100.

Chamberlain, Joseph (1836—1914) — om de stat englez; în 1873—1875 a fost primar al oraşului Birmingham; ulterior, timp de mai mulţi ani, ministru; unul dintre principalii organizatori ai războiului anglo-bur; ideolog al imperialismului englez. — 651.

Cherbuliez, Antoine-Eliseé (1797—1869) — economist elveţian, adept al lui Sismondi; a îmbinat teoria lui Sismondi cu elemente din teoria lui Ricardo. — 194, 198, 594.

Chevallier, Jean-Baptiste-Alphonse (1793—1879) — chimist şi farmacist francez. — 260.

Child, Sir Josiah (1630—1699) — comerciant şi economist englez, mercantilist; „apărător al capitalului industrial şi comercial“ împotriva capitalului cămătăresc; „părinte al sistemului bancar modern“ (Marx). — 105, 763.

Cicero (Marcus Tullius Cicero) (106— 43 î.e.n.) — om politic, scriitor şi orator roman, filozof eclectic. — 417.

Cincinatus (Lucius Quinctius) (secolul al V-lea î.e.n.) — patrician roman, consul (460 î.e.n.), dictator (458 şi 439 î.e.n.). Potrivit legendei a dus o viaţă simplă şi şi-a cultivat singur pămîntul. — 197.

Clauren, Heinrich (pseudonimul literar al lui Carl Heun) (1771—1854) — scriitor german, autor de romane şi nuvele sentimentale. — 235.

Claussen, Pieter — inventator belgian, constructorul maşinii circulare de tricotat. — 381.

Clement, Simon — comerciant englez. — 105.

Cobbett, William (1762—1835) — om politic şi publicist englez de origine ţărănească; reprezentant de seamă al radicalismului mic-burghez; a luptat pentru democratizarea regimului politic din Anglia. — 299, 727, 758, 760.

Cobden, Richard (1804—1865) — fabricant din Manchester, liberal, adept al liberului-schimb; unul dintre fondatorii Ligii împotriva legilor cerealelor; membru al parlamentului. — 21, 293, 686.

Colbert, Jean-Baptiste, marchiz de Leignolay (1619—1685) — om de stat francez, controlor general al finanţelor în timpul lui Ludovic al XIV-lea; în 1665—1683 a condus de fapt politica externă şi internă a Franţei; a dus o politică mercantilistă în interesul întăririi monarhiei feudal-absolutiste. — 320, 760.

Colins, Jean-Guillaume-César-Alexandre-Hippolyte (1783—1859) — economist mic-burghez francez, de origine belgian; a susţinut încasarea rentei funciare de către stat, considerînd că acesta ar fi un mijloc pentru rezolvarea contradicţiilor din orînduirea capitalistă. — 624, 700, 774.

Columb, Cristofor (Colombo, Cristoforo) (1451—1506) — navigator renumit, descoperitorul Americii; de origine genovez; a fost în serviciul regelui Spaniei. — 145.

Comte, François-Charles-Louis (1782—1837) — publicist francez liberal, economist vulgar. — 755.

Comte, Isidore-Auguste-François-Marie (1798—1857) — matematician, filozof şi sociolog francez; întemeietorul pozitivismului. — 25, 344.

Condillac, Etienne-Bonnot de (1715—1780) — economist francez şi filozof deist, senzualist; considera că valoarea lucrurilor este determinată de utilitatea lor. — 172.

Condorcet, Marie Jean-Antoine, Nicolas Caritat marchiz de (1743—1794) — sociolog burghez francez, iluminist; în timpul revoluţiei burgheze franceze de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea a aderat la girondini; a elaborat o concepţie idealistă asupra progresului continuu al societăţii burgheze considerînd că acesta ar fi determinat de progresul raţiunii. — 626.

Corbet, Thomas (secolul al XIX-lea) — economist englez, adept al lui Ricardo. — 164, 599.

Corbon, Claude-Anthime (1808—1891) — muncitor francez, ulterior deputat; republican burghez. — 496.

Courcelle-Seneuil-Jean-Gustave (1813—1892) — economist burghez francez; autorul unei serii de lucrări despre economia întreprinderilor industriale şi despre probleme de credit şi bănci. — 244, 607.

Cromwell, Oliver (1599—1658) — om de stat englez; conducătorul burgheziei şi al nobilimii îmburghezite în perioada revoluţiei burgheze engleze din secolul al XVII-lea; lord protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei (1653—1658). — 726, 728, 752.

Culpeper, Sir Thomas (1578—1662) — economist burghez englez, adept al mercantilismului. — 763.

Custodi, Pietro (1771—1842) — economist italian, a editat principalele lucrări ale economiştilor italieni de la sfîrşitul secolului al XVI-lea—începutul secolului al XIX-lea. — 53, 88, 104, 106, 167, 171, 375, 656.

Cuvier, Georges-Léopold-Chrétien-Frédéric-Dagobert, baron de (1769—1832) — cercetător al naturii, zoolog şi paleontolog francez, a ridicat anatomia comparată la rangul de ştiinţă. Engels caracterizează teoria cataclismelor (teoria catastrofelor) a lui Cuvier ca „revoluţionară în vorbe, dar reacţionară în fapt. În locul creaţiei divine unice, ea punea un şir întreg de acte de creaţie repetate, făcînd astfel din miracol una din pîrghiile esenţiale ale naturii“. — 519.

Cuza, Alexandru Ioan — primul domnitor al Principatelor Unite (1859—1862) şi al statului naţional România (1862—1866). A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova, iar după aceea la mişcarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări. A înfăptuit două mari reforme — agrară şi electorală, care au îndîrjit pe reprezentanţii boierimii conservatoare şi ai aripii de dreapta a burgheziei. Aceştia unindu-se în coaliţia cunoscută sub numele de monstruoasa coaliţie l-au silit să abdice în februarie 1866 şi au adus în locul său pe prinţul străin Carol de Hohenzollern. — 181.