Notes

2 Alice mari

3 Caporali erau pe vremuri şefii aleşi de comunele corsicane când s-au răzvrătit împotriva seniorilor feudali. Astăzi se mai dă încă, uneori, acest titlu unui om care (prin proprietăţile, alianţele şi protejaţii săi) exercită o influenţă şi un soi de magistratură efectivă asupra unui canton (n. a).

4 Aici „bandit” e sinonim cu „proscris” (n. a).

5 Corp alcătuit de guvern şi care laolaltă cu jandarmeria serveşte la menţinerea ordinii (n.a.).

6 Uniforma voljitorilor consta pe atunci dintr-un frac cafeniu cu guler galben (n. a).

7 Centură de piele care serveşte de cartuşieră şi de portofel (n. a).

8 Buon giorno, fratello – salutul obişnuit al corsicanilor (n. a)

9 Loc în Spania unde, la 21 octombrie 1805, amiralul englez Nelson a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole.

10 Denumire pe care şi-o dădeau traficanţii de negri (n. a).

11 Joal – mic port în Senegal (n. ed. Franceze – Bibliotčque de la Plčyade).

12 Vecerniile siciliene, dramă aparţinând poetului francez Casimir Delavigne (1793 – 1843).

13 Ecutilă (de la cuvântul francez écoutille) – trapă, în genul chepengului, făcută pe puntea unui vas, prin care se cobora în cală.

14 Balafon – instrument muzical folosit în Africa Occidentală.

15 Orice căpetenie a negrilor are un cântec războinic al său (n. a).

16 Caius Marcius Coriolan (sec. V î.e.n.), general roman, care a adus numeroase servicii patriei sale; refuzându-i-se consulatul, s-a refugiat la volsgi, duşmanii romanilor, de unde n-a putut fi determinat să se întoarcă nici prin ameninţări nici prin făgăduinţi. În cele din urmă s-a înapoiat, dar numai în urma rugăminţilor mamei sale Veturia, şi a soţiei sale Volumnia.

17 Băutură alcoolică extrasă din trestie-de-zahăr.

18 Blondă copilă cu ochi verzi.

Cercată de-a dragostei nadă, Chiar dac-ar fi prin ea să te pierzi, Tu lasă-te dragostei pradă. (l. span.).

19 E vorba de Phrosine din Avarul de Moličre

20 Scrisori persane, scriere satirică aparţinând scriitorului francez Charles de Secondat, baron de la Brčde, cunoscut sub numele de Montesquien (1689 – 1755).

21 Aluzie la cântecul favorit al unchiului Toby, personaj din romanul Tristram Shandy de Sterne, una din cărţile preferate ale lui Mérimée (n. ed. franceze).

22 Pour prendre congé (fr.) – pentru a-şi lua rămas bun.

23 Personaj din Eneida, prietenul devotat al lui Eneas.

24 Poem de George Gordon Byron (1788 – 1824).

25 Mamamuchi – nume fantezist dat de Moličre în Burghezul gentilom unor funcţionari turci

26 Băutură rece din suc de fructe amestecat cu zahăr şi alcool.

27 Manta cu mai multe pelerine.

28 Aluzie la eroina romanului Paul şi Virginia de Bernardin de Saint-Pierre (1737 – 1814).

29 Personaj din mitologia greacă, iubita lui Leandru; în urma morţii acestuia, Hero s-a aruncat din vârful unui turn, în valurile Helespontului.

30 „… Vă cere permisiunea de a vă întreba când poate arăta doamnei de Chaverny albumul său turcesc” (engl.).

31 Acest cuvânt luat din englezeşte era pe atunci un neologism; de aceea Mérimée îl subliniază (n. ed. franceze)

32 Nimic demn de admirat (lat.)

33 Răzbunarea pe care o îndrepţi asupra unei rude, mai mult sau mai puţin îndepărtată, a autorului ofensei (n.a.).

34 O ciorbă de feluriţi peşti şi crustacee.

35 Dacă aş intra în sfântul, sfântul rai şi nu te-aş găsi acolo aş părăsi raiul (Serenata di Zicavo).

36 Înţeleg (it.).

37 Andre di Cione (Orcanga) (1308 – 1369), pictor şi arhitect italian, autorul, printre altele, al frescei de la Campo-Santo din Pisa, intitulată Triumful morţii.

38 Arthur Wellesley Wellington (1769-1852), general englez care a comandat armatele unite în lupta de la Waterloo.

39 Gebhard Leberecht Blücher (1742 – 1819), mareşal prusian, cel mai înverşunat adversar al lui Napoleon, unul dintre aliaţii principali ai lui Wellington în lupta de la Waterloo.

40 Vezi Filippini, cartea a XI-a. Şi astăzi mai urăsc corsicanii numele lui Vittolo. Acest nume e sinonim cu trădător (n.a.).

41 Când moare un om şi mai cu seamă când a fost asasinat, i se aşază trupul pe o masă, iar femeile din familia lui şi, în lipsa lor, prietenele, sau chiar femei străine al căror talent poetic e cunoscut, improvizează în faţa unui numeros auditoriu bocete în versuri în dialectul ţinutului. Aceste femei se numesc voceratrici, sau după pronunţia corsicană buceratrici, iar bocetul se numeşte voceru, buceru, buceratu, pe coasta răsăriteană; ballata, pe coasta dimpotrivă. Cuvântul vocero ca şi derivatele lui vocerar, voceratrice, vin de la latinescul vociferare. Uneori, mai multe femei improvizează pe rând şi ades chiar femeia sau fiica mortului cântă bocetul funebru (n.a.).

42 Rimbecarre, pe italieneşte înseamnă: a repezi, a riposta, a respinge. În dialectul corsican înseamnă: a dresa un reproş ofensator şi public. Se adresează rimbecco fiului unui om asasinat, spunându-i-se că tatăl lui nu e răzbunat. Rimbecco e un soi de somaţie pentru omul care nu a spălat o injurie în sânge. Legea genoveză pedepsea foarte aspru pe autorul unui rimbecco. (n.a.).

43 Expresie corsicană care înseamnă să hotărăşti între: schioppeto, stileto, strada. – puşcă, stilet, fugă (n. a.).

44 Nobil genovez din secolul al XVI-lea, care a vrut să-şi izbăvească patria de tiranul Andrei Loria.

45 Aluzie la o frază din Précieuses ridicules, scena a IX-a, dar spusă de Cathos ca răspuns lui Mascarille: „Pour voir chez nous mérite, il faut que vous l’y azez amené” (n. ed. franceze).

46 Armă fabricată la Manton (Anglia) (n. ed. franceze).

47 Un fel de a prepara puii şi porumbeii constând în a-i turti şi strivi, îndepărtându-le aripile şi picioarele, ceea ce îi face să semene cu o broască. Se frig apoi la grătar.

48 Renumit sculptor grec din secolul al V-lea î.e.n., autorul unor statui celebre printre care şi cea a zeiţei Athena (Minerva).

49 Horaţiu (Arta poetică, vers 1487) spune că poetul epic îşi duce totdeauna ascultătorul în miezul evenimentelor (in mediaş res), ca şi cum acestea i-ar fi dinainte cunoscute (n. ed. franceze).

50 Parodia versului lui Racine de la începutul tragediei Ifigenia „Dar doarme tot: armate, şi vântul, şi Neptun” (n. ed. franceze).

51 Personaj principal din cartea Pantagruel de Rabelais, întrunind toate defectele firii omeneşti.

52 Fou – nebun, gen de pasăre palmipedă, apropiată de pelican.

53 Soi de brânză cu smântână la cuptor. Mâncare naţională în Corsica (n. a.).

54 La acea epocă se numea astfel în Anglia o persoană la modă, care atrăgea atenţia prin ceva neobişnuit (n.a.).

55 Aluzie la poemul lui Adam Mickiewicz, Konrad Wallenrod, publicat la Paris în 1830. Konrad reprezintă tipul desăvârşit al eroului naţional (n. ed. franceze).

56 Se numesc signori coborâtorii seniorilor feudali ai Corsicei. Lamiltile signori-lor şi cele ale caporali-lor rivalizează în ceea ce priveşte nobleţea (n. a.).

57 Adică de pe coasta orientală. Această expresie foarte întrebuinţată, di lŕ dei monti, îţi schimbă sensul după poziţia celui care o întrebuinţează, Corsica e despărţită de la nord la sud de un lanţ de munţi (n. a.).

58 Filippini, lib. II.

— Contele Arrigo bel Missere a murit către anul 1000; se spune că, la moartea lui, s-a auzit în văzduh o voce care cânta” aceste vorbe profetice: „E morto il conte Arrigo bel Missere.

E Corsica sarŕ di male în peggi.” (Contele Arrigo bel Missere a murit.

Şi Corsica va merge din rău în mai rău.) (n. a.).

59 Această sfântă nu se află în calendar. A te pune sub ocrotirea sfintei Nega, înseamnă a nega cu rea-credinţă (n. a.)

60 Marchizul de Marboeuf, trimis, în Corsica în ajutorul genovezilor împotriva corsicanilor, a întemeiat o colonie la Cargese, pe care a zidit-o din temelie (n. ed. franceze).

61 Sat belgian în apropiere de Waterloo, unde la 15 iunie 1815, Ney a avut o luptă cu englezii un scucces local (n. ed. franceze).

62 A fi alla campagna, adică a fi bandit. Termenul de bandit nu desemnează un mişel, ci un surghiunit: outlaw (om în afara legii) din baladele englezeşti (n. a).

63 Pinsuto – se numesc astfel cei care poartă căciulă ţuguiată, barreta pinsuta (n. a.).

64 Eroul romanului Tristram Shandy de scriitorul englez Laurence Steme (1713-1768).

65 Datorăm cel mai mare respect copiilor. Maxima lui Juvenal (Satira XIV, 47) e puţin modificată (n. ed. franceze).

66 Corsicanii de la munte îi urăsc pe locuitorii din Bastia, pe care nu-i consideră compatrioţi. Ei nu spun niciodată bastiese, ci bastiaccio; terminaţia în accio are, de obicei, sens de batjocură (n. a.).

67 „Plumbul topit îi străbate prin cap, despicându-i în două capul… se răstoarnă-n ţarină şi moare.” (Eneida, IX, 584-5ân tălmăcirea lui D. Murăraşu).

68 Acest obicei există încă la Bocognano (1840) (n. a.).

69 Mala morte – moarte violentă (n. a.).

70 Se numeşte astfel berbecul purtător de clopoţel care conduce o turmă şi, prin metaforă, se dă acelaşi nume membrului unei familii care o diriguieşte în toate chestiunile importante (n. a.).

71 Apropo; în treacăt fie zis (engl.).

72 Dar solemn (it.).

73 Toată dragostea (engl.).

74 Garnisonner – verb făurit de Mérimée, pe care îl întrebuinţează des în operele şi în corespondenţa lui (n. ed. franceze).

75 Palton cu glugă, ţesut dintr-un postav foarte des (n.a.).

76 Judecătorii.

77 Palla calda u farru freddu – locuţiune uzuală (n.a.).

78 Salute ŕ noi! Exclamaţie care întovărăşeşte, de obicei, cuvântul moarte şi care-i serveşte drept corectiv (n.a.).

79 Deochi care trece asupra altuia fie prin privire, fie prin vorbă (n.a.).

80 Ofiţer de poliţie însărcinat cu efectuarea anchetelor în caz de crimă sau accident.

81 Titlu pe care şi-l dădea Théodore Poli (n. a.).

82 Piaţa în care se fac execuţiile la Bastia (n. a.).

83 Deţin această observaţie critică asupra Sardiniei de la un fost bandit, care mi-e prieten şi răspunderea îi revine întreagă. El vrea să zică că bandiţii care se lasă prinşi de călăreţi sunt nişte imbecili şi că poliţia care urmăreşte bandiţii călare nu are sorţi să-i descopere (n.a.).

84 Celebri tipografi din Amsterdam (sec. XVI-XVII), care au editat aproape 2000 de opere ale clasicilor.

85 Mormânt.

86 Vin negru (it.).

87 Puşcă scurtă cu ţeavă dublă.

88 Aluzie la cei trei sute de ostaşi aleşi de Ghedeon dintre israeliţi, pentru a-i răpune pe madianiţi (n. ed. franceze).

89 Andaluzii aspiră litera s şi o confundă în pronunţie cu c-ul dulce şi cu z-ul, pe care spaniolii îl pronunţă ca th-ul englezesc (n. a.).

90 Venta – han sărăcăcios, izolat (n.t.).

91 Zorzico – dans din provinciile basce (n. ed. franceze).

92 Ţinuturile privilegiate se bucură de legiuiri speciale; e vorba de Alava, Biscaia, Guipuzcoa şi o parte din Navarra. Îân aceste ţinuturi se vorbeşte limba bască (n. a.).

93 John Milton (1608-1674) – poet englez, autor al celebrei epopei Paradisul pierdut.

94 Magistrat în Spania.

95 Vânător din mitologia elină, care a surprins-o pe zeiţa Diana făcând baie într-un izvor. Drept răzbunare, zeiţa l-a prefăcut pe Acteon într-un cerb care a fost sfâşiat chiar de câinii săi.

96 Citat din Cidul de Corneiile (actul al IV-lea, scena a III-a) – în traducerea lui St. O. Iosif.

97 Cafenea cu o gheţărie sau mai degrabă un depozit de zăpadă. În Spania, nu există sat care să nu aibă neveria lui (n.a.).

98 În Spania, orice călător care nu are la el eşantioane de stambă sau de mătăsuri, trece drept englez, Inglesito. Acelaşi lucru se petrece şi în Orient. La Chalcis mi s-a făcut cinstea de a fi luat drept un milord francez (n. a.).

99 Pierre Bourdelles Brantôme (1535-1614), memorialist francez.

100 Poliţist în Spania.

101 În 1830, nobilimea singură se bucura de acest privilegiu. Astăzi, sub regimul constituţional, clasele de jos au cucerit dreptul la sugrumare (n. a.).

102 Citat din Domnul de Pourceaugnac, comedie-balet de Moličre.

103 În valea Bidassoa, în regiunea bască (n. ed. franceze).

104 Joc din care a derivat tenisul modern.

105 Bastoane cu vârf de fier pe care le poartă bascii (n.a.).

106 Portul obişnuit al ţărănoilor din Navara şi din provinciile basce (n. a.).

107 Da, domnule (n. a.)

108 Grădină (n.a.).

109 Băutură alcoolică preparată din suc de mere fermentate.

110 Lăudăroşii (n.a.).

111 Alcalŕ de los Panaderos – târg la două leghe de Sevilla unde se fac pâinişoare foarte gustoase. Se spune că gustul lor se datoreşte apei din Alcalŕ; zilnic se aduc mari cantităţi în Sevilla (n. a).

112 Ziua bună, prietene (n. a.).

113 Majoritatea caselor din Sevilla au o curte interioară înconjurată de porticuri. Acolo stau locatarii vara. Această curte este acoperită cu o pânză care se stropeşte ^ ziua şi se scoate seara. Poarta dinspre stradă e aproape întotdeauna deschisă şi gangul care duce în curte, zetguan-ul, e închis cu un grilaj de fier foarte elegant lucrat (n. a.).

114 Manana serŕ otro dia – proverb spaniol (n. a.).

115 Chuquel sos pirela-cocalterela – proverb ţigănesc (n. a.).

116 Gălbenuş de ou zaharisit (n.a.).

117 Un fel de nuga (n.a.)

118 Rom – soţ; romi – soţie (n. a.).

119 Calo: la feminin – calli; la plural – cale; ad literam înseamnă negru. Nume pe care ţiganii şi-l dau în limba lor (n. a.).

120 Dragonii spanioli sunt îmbrăcaţi în galben (n.a.).

121 Me dicas vriardâ de jorpoy, bus ne şino braco – proverb ţigănesc (n.a.)

122 Sfânta Fecioară (n. a.).

123 Adică, spânzurătoare.

124 Pământul roşu (n. a.).

125 Flamenca de Roma – termen prin care sunt desemnate ţigăncile. Roma nu se referă aici la Oraşul Veşnic, ci la naţiunea romilor, sau a oamenilor căsătoriţi, nume pe care şi-l dau ţiganii. Cei dintâi sosiţi în Spania veneau, probabil, din Ţările-de-Jos, de unde numele de flamanzi (n.a.).

126 Rădăcină în formă de bulb din care se face o băutură plăcută (n. a.).

127 Hrana obişnuită a soldatului spaniol (n. a.).

128 Ustilar ŕ pastesas – a fura cu dibăcie, a ciordi fără violenţă (n. a.).

129 Cuvânt spaniol care înseamnă: cel care se joacă cu banii altuia (n. ed. franceze).

130 Sarapia sat pescuital ne punzava (n.a.).

131 Nume spaniol care înseamnă „zdrenţărosul” (n. ed. franceze).

132 Nerozii care mă iau drept o femeie cumsecade (n. a.).

133 Nume dat de poporul spaniol englezilor din cauza culorii uniformei lor (n.a.).

134 La temniţă, sau; la taţi dracii (n. a.).

135 Amantul, sau, mai degrabă, capriciul meu (n. a.).

136 Navarro fino (n. a.).

137 Or esorjlé de or narsichislé, sin chismar lachinguel – proverb ţigănesc (n. a.).

138 Proverb ţigănesc: Len sos sonsi abela.

— Pani o reblendani terela (n. a.).

139 Plaza de toros – arena unde au loc luptele de tauri

140 La divisa – panglică a cărei culoare arată cărei păşuni îi aparţine taurul. Panglica e prinsă de pielea taurului cu un cârlig şi se consideră ca o culme a galanteriei s-o smulgi de pe animalul încă viu şi s-o oferi unei femei (n. a.).

141 Personaj din romanele lui Rabelais (n.t.).

142 E castă aceea pe care nimeni nu a dorit-o vreodată (lat.).

143 François Eugčne Vidocq (1775-1858), aventurier francez, care a colindat prin numeroase ţări, a practicat brigandajul şi hoţia şi a sfârşit prin a se angaja în poliţia franceză.

144 Philaminte – personaj ridicol ţi pedant din Femeile savante de Moličre.

145 Roman de Johann Wolfgang von Goethe (1749 – 1832) axat pe relaţiile dintre nobilimea şi burghezia germană.

146 Lucrare aparţinând scriitorul german Ernst-Theodor-Amadeus Hoffmann (1776 – 1822).

147 Umilinţă, descurajare (it.).

148 Roman de George Sand (1804 – 1876).

149 Dagherotip – strămoşul aparatului fotografic, inventat de Daguerre.

150 Scatulcă – cutie sau lădiţă de ţinut giuvaeruri, documente ş.a.

151 Poem de Lamartine, scris în 1836, cuprinzând confesiunile unui preot de ţară, care îşi sacrifică pe altarul datoriei dragostea pură pentru o tânără fată.

152 Istoric şi moralist grec (n. aprox. 45 – 50, m. 125), autorul lucrărilor Vieţi paralele şi Opere morale.

153 Citat din Adelaide du Guesclin de Voltaire (n. ed. franceze).

154 O, Melibeu, zeul ne-a dat această linişte (lat.)

155 Mi-e groază să povestesc (lat.)

156 François-Marie-Charles Rémusat (1797 – 1845), filosof şi om politic francez.

157 Aluzie la eroina din povestirea cu acelaşi nume a lui J.- J. Rousseau.

158 Vers luat pare-mi-se, din Cei şapte contra Tebei de Eschil: „O, Jupiter! Femeile! … Cum le-ai făcut tu oare?” Abatele Aubin şi maestrul său, abatele Bruneau, sunt buni umanişti (n.a.).

159 După felul filosofilor; rămâi sănătos şi iubeşte-mă (lat.).