CAPITOLUL M         DESTRĂMAREA IMPERIULUI Al doilea război mondial

Imperiul britanic a fost ou mult mai serios zdruncinat î cursul celui de-al doilea război mondial, decât în 1914-1918 Nu e vorba numai de consecinţele ulterioare, evidente pentru toată lumea, ale conflagraţiei izbucnite în 1939, oi de aspectul militar ca atare. Din iunie 1940, Anglia a fost redusă la apărarea coastelor sale, cu forţe terestre şi cu o dotare tehnică foarte limitate. Noul rol al armei aeriene şi superioriitjatea temporară a Germaniei biuleriiste în acestt domeniu puneau în discuţie eficienţa flotei de război. După ce agresiunea germană asupra Uniunii Sovietice a îndepărtat definitiv pericolul unei invadări a Angliei, Imperiul britanic a continuat totuşi să treacă prin clipe grele. În primul război mondial, posesiuniengleze de dincolo de mări n-au fost niciun moment primei duite. De astă dată însă, Egiptul şi Suezutl sunt ameninţate do forţele germano-italiene, până kt toamna anului 1942. Bir mania, Singapurul şi Malaya cad în mâinile japonezilor, în primele lumi ale aceluiaşi an. India este pe puinatul de a fi i n vadată. Posesiunile din Pacificul de sud-vest ocupate, Austni lia trăieşte sub iminenţa debarcării japoneze. Flota de supr. i faţă a suferit pierderi grele, mai ales în Extremul Orient. E adevărat ca războiul submarin, deşi dus de hitlerişti fără cm ţâre, n-a putut provoca în nicio perioadă efecte de gravi tatea ceflor din aprilie 1917.

Imperiul britanic a fost angajat deci efectiv în război, nu numai pentru susţinerea luptelor de pe teatrul european de qperaţii, ci pentru apărarea sa pe fronturi largi şi variate.

Totuşi, chiar iân perioada de criză din desfăşurarea boiului (până în 1942), Anglia a reuşit să lichideze dominaţi i italiană în Africa orientală (Abisinia, Somalia, Eritreea). Ea i ocupat Irakul şi a instituit asupra Iranului un control militar, în comun cu Uniunea Sovietică. Statele Unite ale Americii au preluat apărarea Australiei, Noii Zeelande şi Pacificului de sud vest, iar înfrângerile flotei japonezie în Marea Coralilor şi lânjţă

         (mai-iunie 1942) au slăbii forţa militară1 ofenuim. i anului 1942, o dată I U In i din i I 'Xii. mihoin, 23 oiotomibric), Imperiul! britani* h redre-ii preţul imenselor sacrificii aduse de coaliţia antibit-ifioarelor – în primul rfnd, de Uniunea Sovietică, hilase până la acea dată potenţialul ofensiv ai hitle-i itorită aportului tehnico-imaterial al Statelor p|l|>tul „te degajat şi întreaga Africă de nord cucerită, în H 1943. Debarcarea în Sicillia şi aipoi în Italia conniIic septembrie 1943) a scos definitiv din cauză ne/ui. Victoriile terestre şi navale americane din le sud-vest (insula Guadalcamal) au îndepărtat pe-il japonez de Australia şi au pregătit o ofensivă concen-difl Binmainia apuseană, unde acţionau forţele imperiale I recâmid prin întregul arc uriaş de insule care străbate n ml de rest, până îin arhipelagul Aleutinalar. > iun decisivi, 1944-1945, când războiul a fost câştigat M*l'. i, imperiali a reocupat şi teritoriile temporar pierdute l<> de mări. El ieşise încă o dată victorios, din cel mai sân->i jţrcu război cunoscut în istorie, dar de astă dată victo-i p. trteiner secund, în fapt, dacă nu de drept. Îşi datora ii marii coaliţii a popoarelor – care cuprindea şi po-/. – împotriva fascismului. Acesteia s-au alăturat nuiele din imperiu, care, deşi asuprite de colonialism, au totuşi cu abnegaţie cauza omenirii şi a civili, uitate de fascism. Contribuţiile la război, inclusiv C”l” ic,. iu fost acceptate cu mai multă uşurinţă decât: înainte, ilia, guvernul condus de laburistul Curtin a mobiilizat i <la vârata de 18 amii. Trupele australiene au luptat în (iiiinee, în Africa de nord şi Italia. Noua Zeelandă, de nc. i sub un. Guvern laburist, prezidat de Fraser, a orga un corp expediţionar care a acţionat în Pacific, în rare CU forţele americane. Şi în Africa de Sud, cu toată (i. i lui Hertzog şi a liderului naţionalist Malan, partidul 'i. imcntal al lui Smuts a reuşit să impună linia probrita-iv ut greutace nioi rezerva manifestaită de unii francezi din Canada împotriva serviciului militar obligatori trimiterii unui oorp expediţion. i i ura grainiţelor Cai Forţe canadiene au participat, printre akele, la debn din Noranandia.

Din nou, Anglia contractase mari datorii faţă de p< rele din imperiul ei. Condiţiile istorice de după încheierea ce de-al doilea război mondial au fost de asemenea natură, îr ea n-a mai putut să ignoreze aceste datorii şi să nu se plece faţa (revendicării hotărâte a libertăţii, pe care o reafirmă tinse regiuni din Asia şi Africa.

Lupta de eliberare a popoarelor din imperiu după al doilea război mondial, pe teritoriul asiatic

În cele două decenii care au urmat războiului al doile mondial, Imperiul britanic a trecut prin cea mai prof transformare din istoria sa. Dacă în 1946 numai 18% populaţia imperiului dispunea de un regim de autoguverna în 1962 proporţia acesteia crescuse la 97% şi, până astăzi, ea a sporit şi mai mudt.

Cea mai mare parte a posesiunilor britanice au obţinut independenţa, având posibilitatea de a decide dacă rămân sau nu în cadrul Commonwealthiuluii.

Transformarea survenită în structura imperiului după al doilea război mondial constă, aşadar, în pierderea complet oricărei autorităţi politice asupra unor foste colonii (Birmanu, Uniunea Sud-Af ricana, Sudanul etc.) şi în trecerea celorlalte, cu excepţii neînsemnate, la statutul de ţări independente, asociate Commonweakhului.

Acest ultim fapt implică, la rându-i, o extremă diversificare a structurii Commonwealthului. El nu mai reprezintă doar asociaţia unor „dominioane albe”, ou o bază economică avansată, cu instituţii vechi de tip european, ale unor noi na ţiuni de limbă engleză.

Commonwea'khul a devenit o asociaţie de state în care majoritatea o constituie popoarele nebritanice. Între aceşti parte neri cu drepturi egale, interesele lor diverse ies la iveală cu multă pregnanţă.

Ii apreciabile diferenţe di ni; ii d altirii ecoFuotură socială, de tradiţii, în i tendinţe ' Toate acestea se afirma lioţpode din monientu] în ie întreagă de ţări au încetai de a li tutuite admilonialiste, avftnd. u-şi guvernele prqpni. In mod şi mai ilegitim se poate acum iridica întrebarea dacă mul politic actual de sub egida Angliei mai poate fi consi-ii. i l'Hinând o unitate reală? în orice caz, Imperiul bri-i,. i i mu şi-1 închipuiseră Disunaeli şi Joseph Chamberi de a mai exista.

L i., im ii ii de disoluţie precipitată au fost, pe de o parte, ii doilea război mondial, creşterea prestigiului şi influ-ij; -inului socialist îm lume, schimbările generale petrecute i! de forţe – economice, politice şi militare – din-lauirul socialist şi capitalist şi îin interiorul celui din urmă ii presus de orice, avântul luptei de eliberare a popoarelor r. upririi coloniale.

I-ist. i luptă generală va obţine, pe parcurs, alături de M roase rezultate concrete, şi un impontant succes principial. T unul din factorii care au determinat Adunarea Ge-lă a Organizaţiei Naţiunilor Unite să adopte, la 14 de-ie 1960, „Declaraţia cu privire la acordarea indepen-i ţarilor şi popoarelor coloniale”.

St document condamnă asuprirea şi exploatarea unui de către altul, ca reprezentând „o negare a drepturilor anuale ale omului”. Proclamă dreptul tuturor popoala autodeterminare, respinge tergiversarea acordării in-enţei sub pretextul insuficientei pregătiri politice, eco. Sociale sau culturale a unor popoare şi cerc ci „în iile de sub tutelă şi cele ce nu se bucură de autoguvernare, în şi în toate aelelalte teritorii care nu şi-au dobâiwlii îm. i ndenţa…” să se ia „…neîntârziat măsuri pentru trani l te rea întregii puteri popoarelor aoesitor teritorii, corospun-tor cu voinţa şi dorinţa liber exprimată de ele, fără condiţii

Pi plan constituţional-juridic, guvernul britanic a introdus la IV48 un element de „uniformizare”, promulgând legea intitulată h Nationality Act”, prin care se acordă statutul de cetăţean bri-uturor locuitorilor imperiului. Cf. Jen n i n g s-Yo un g, op. Cit., „76-479.

Sau rezerve şi indiferent de rasă, ulii. Sau culoarea pielii: astfel incit să li se acorde posibilitatea de a se bucura de plină independenţă şi libertate”.

La rândul său, această declarare.1 O. N. U. A devenit mi factor de accelerare a luptei pentru independenţă, dusă de po poarele supuse jugului coloniali în perioada care a urmat adoptării ei.

Până la impunerea unui asemenea aot îinsă, lupta pentru libertate a parcurs un deceniu şi jumătate de grele încercări şi eforturi.

În India, dujpă începerea războiului, Congresul naţional s-a declarat de acord să sprijine efortul militar englez, cu con diţia ca Anglia să promită acordarea independenţei, după terminarea conflictului. Gandhi n-a acceptat acest punct de vedere – el era pentru abţinerea Indiei de la orice colaborare – şi astfel, în toamna anului 1940, Sna ajuns, temporar, la o ruptură între el şi Partidul Congresului. Tratativele cu guvernul Chunchill în viederea unor noi reforme politice care să ducă la instaurarea unui guvern naţional în India n-au dai rezultate. Congresul s-a orientat atunci spre revendicarea ne condiţionată a independenţei. În martie 1942, tratativele angli> indiene au fost conduse, din partea engleză, de sir Stafford Cri) pps, laburist, membru în cabinetul de coaliţie prezidat de Cburchill. Misiunea lui Cniipps s-a încheiat de asemenea fără rezultat, deoarece Anglia propunea, în cadrul planului viitoarei acordări a autodeterminării Indiei, şi dreptul oricărei pro vincii sau principat de a-şi declara unilateral independent;! Planul britanic însemna posibilitatea unei complete fărâmiţări politice a Indiei, cu atât mai mult cu cât în prinicipate, conduse de mari feudali, nu se prevedeau drepturi electorale pentru populaţie. Soarta a 90 de milioane de indieni ar fi rămas asi fel la latitudinea anmuiştorilor feudali.

După întreruperea tratativelor cu Stafford Cripps au iu mat arestări printre membrii Congresului şi o mişcare de nesupunere civilă. La 7-8 august 1942, comitetul executiv al Con greşului, întrunit la Bombay, a adoptat rezoluţia „Afară ti în India”, care cerea recunoaşterea imediată a independenţei, „atât în interesul Indiei, cât şi pentru triumful cauzei Naţiu nilor Unite”.

I.”t.1 întreaga conducere; i Congresului |i partidul |his în legii. Grevele de protest şi tulburării* care în urmat i 1 au fost înăbuşite cu forţa armată. In ciocnirile >< au căzut vreo 1000 de morţi şi peste 3000 de l ' iflrşitul războiului, de prin iulie 1945 (conferinţa de b), tratativele anglo-inidiene s-au reluait. Continuate în mic tot pe Scafford Crijpps cu conducerea lor. Asupra 'Ini, o influenţă şi situaţia financiară gravă declarată în

Ea a silit Anglia să facă apel la ajutorul ţărilor Comihli-ului, pentru a anula sau a reduce datoria de război

1.1 l. iţă de ele. India, în timpul războiului, prin livrările produiie pretinse de englezi, <nu numai că-şi achitaise toate

        ! Luă de Anglia, dar devenise la rânidu-i creditoare.

IV.itativelle anglo-iindiene au dus în cele din urmă la rezulinil constituirii în India a două state: hindus şi musulman ndia şi Pakistanul), 'ambele primite în Gommonwealth, cu

H.1 de 15 august 1947. Ulterior, la 18 aprilie 1949, India s-a nvat republică, dar a continuat să rămiână membră a

Mionwealthului.

I liberarea 'de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu 'li m, a poporului său de 440000000, a însemnat un eve- 11.111 de importanţă istorică mondială, a dat un pute npiils procesului inevitabil de destrămare a ruşinosului nipreuină cu Ne Win fusese în fruntea luptei de elib lArii de sub japonezi, a primit un statut de au nar<

I 1 ^ februarie 1948 a fost rânidul Ceylonului să dobâinde. Intui de independenţă, irămânând însă asociat britanice. Această nouă concesie din Angliei fusese forţată mai ales de greva generailă politică, declarată în insulă în lunile mai-iunie 1947.

În Malaya se desfăşura între timp o luiptă armată de el 1 berare, un veritabil război cu crupele engleze, dus de forţele populare ce luptaseră înainte contra japonezilor. Maliaya va obţine însă independenţa abia la 31 august 1957. Din septembrie 1963 i-au fost alăturate posesiunile britanice din Bor neo de Nord, în cadrul urnei Federaţii malaeze, din care Sin gapuruil s-a desprins în 1965.

Procesul de destrămare a vechilor forme de dominaţie şi influenţă britanică în Asia a cuprins de asemenea vestul şi sud vestul marelui continent. În 1946 a fost recunoscută oficia! independenţa deplina a Iordaniei. Guvernul acesteia şi re gele ei1 s-au văzut obligaţi ulterior, de presiunea opiniei populare, să refuze a se alătura pactelor militare britanice şi să ducă influenţa engleză în ţară, damiţâind pe ofiţerii englezi can-continuau să deţină posturi militare de conducere 2.

Grave dificultăţi s-au ivit între Anglia şi Iran în 1951- 1952, din cauza intenţiei guvernului iranian de a naţionali/. i bunurile marelui trust petrolier „Anglo-Iranian Oii Co. K.

Mişcarea revoluţionară din Irak, izbucnită în 1958, caro a înlăturat monarhia şi elementele reacţionare moşiereşti pro engleze din fruntea statului, a scos ţara din cadrul aşa*-zisului „pact de la Bagdad”, orienitând-o spre o politică neutrailistă şi de solidaritate arabo-musiulmană.

Continue tulburări antibritanice au avut loc în perioada postbelică în Arabia de Sud, unde Anglia a creat în 1959 o federaţie de state arabe, în care a integrat în 1963 şi colonii Aden, sediul mişcărilor de eliberare celor mai puternice şi mi des repetate în această zonă geografică 3.

Independent.) înregistrează de pe aieurn i totdeauna drept unuil din coli mai ti nimerite lIc eliberarea aproape comrpleitB a oontimeatuAui african dependenţa colonială, la începutul celei de a doua juuiluii al XX-lea. Ea a însemnat încununarea lupiraţiillor permanente ale popoarelor Africii. După al boi mondial, dezvoltarea unei burghezii şi a unei nulităţi africane a oferit acestei lupte baza pentru o organizată, consecventă, cu un program ferm coni'lumente oare se întrevăzuseră deja între cele două răzinondiale.

Ptul şi-a consolidat independenţa, prin înlăturarea moi transformarea sa în republică, în 1952-1953. A fost uxrâe a forţelor burgheziei naţionale, cu program consocinitiimperialist. P.rintr-un acord cu Anglia, încheiat în nie 1953, Egiptul a recunoscut dreptul la autoguvernare inului, care s-a proclamat republică independentă la 1 iaiulie 1956, naţionalizarea de către Egipt a Canalului i eşecul agresiunii anglo-firanoo-israeliene împotriva irit prestigiul internaţional al statului egiptean, deii n focar de raliere al forţelor care luptau pentru indeiiki şi unitatea popoarelor arabe.

În Atrica răsăriteană, Kenya a fost centrul celor mai imite mişcări de eliberare, cu bază populară, de masă. În, |urao Kenyatta a pus bazele partidului Kenya African I'iimhi, numit ulterior Kenya African National Union (IAND). În 1950, în Kenya s-a desfăşurat o grevă generali în tot atunci a început faimoasa mişcare Mau-Mau ', mu le mai violente răscoale populare antibritanice de dupi Ic ti doilea război mondial. Programul ei cerci, prin reluarea păirnânturilor răpite de albi, autonomia, boi i produselor engleze şi restaurarea vechilor obiceiuri ale > i ii. Vi.it şi ţării. Mişcarea avea o puternică nuanţă xeno-ii liuzând şi ura contra misionarilor creştini.

Le unei asociaţii secrete a populaţiei kikuyu. Sensul, incert, ' i li ii simplă onomatopee.

La 17 septembrie 1952, autorităţile engleze au trebuit s. i declare starea de asediu în Kenya, întruioi. revolta luase pro porţii. Jomo Kenyiatta a fost arest. n h 'I octombrie şi, după un (proces care a durat până în aprilie 1953, a fost condamnai la 7 ani muncă silnică. Până în 195S, represiunea mişcării Mau-Mau făcuse printre indigeni 10000 de viiatime. Peste 60000 de suspeicţi fuseseră arestaţi şi internaţi în lagăre de oonoen trare. Englezii au căutat în acelaşi timp să realizeze o bază de apropiere ou indigenii. La 20 aprilie 1954 au promulgat o constituţie, care instituia un consiliu de conducere politici, din 12 membri, în cadrul căruia pentru întâia dată un loc era rezervat unui reprezentant al indigenilor. Un partid politic, „United Cotintjry Party” (Partidul unit al ţării), de sub conducerea lui Michael Blundall, susţinea necesitatea unei politici de colaborare a albilor cu indigenii. O comisie de anchetă a situaţiei din Kenya – aşa-zisa comisie Mitchell – a publicat la 9 iunie 1955 raportul ei, recomandând dezvoltarea proprietăţii individuale, egalitatea drepturilor de proprietate pentru toţi locuitorii, desfiinţarea rezervaţiilor şi fixarea unui salariu minimal în muncile agricole.

La 1 iulie 1960, Anglia a cedat colonia ei, Somalia britanicii, noii republici independente a Somaliei, formată pe teritoriul fostei colonii italiene cu aceiaşi nume.

Şi î (n Tangianika se înfiinţase, la 7 iulie 1954, un partid al libertăţii, Tanganyka African National Union (TANU), asemănător cu cel din Kenya. La 9 decembrie 1961 a fost proclamată independenţa republicii Tanganika, sub preşedinţia lui Julius Nyerere. Acesteia i-a urmat Uganda, la 9 octombrie 1962, Zanzibar, la 10 decembrie 1963, şi, în fine Kenya1, la 12 decembrie 1963. Aceste state au intrat într-o umuine vamală, manifestând chiar intenţia de a crea o federaţie. Din acest plan, lansat încă în iunie 1963, s-a realizat unirea Tanganikăi şi a Zanzibarului, sub numele de Tanzania.

În Africa de vest, centrai cel mai activ al mişcării de eliberare a fost Coasta de Aur.

Depăşind linia moderată a organizaţiei conservatoare „Convenţia unită a Coastei de Aur”, care se mulţumea să revendice un program de reforme constituţionale, se formează i Inii Kwame Nkrumali, vechi liţptStoi pentru drepturile c! nnloi. ilni. oane. Acest partul reclama icotidarea imediata*

         (.'guvernării. Arestat după o nerală declanşată luarie 1950, Nkruimah a fost eliberai în uima victoriei lirlui. hi în alegerile din februarie 1951, devenind, în i'1 „ prim-ministru. Guvernarea sa a pregătit, prin u cele ci interne, independenţa. Ea a fost proclamată la ' nu ii, - 1957, când noul stat a devenit republică în cadrul < 'iiiiiHMiwcalthului. Sub numele de Ghania.

I i 24 februarie 1966, în Ghana a avut loc o lovitură de mji. i de unităţi ale armatei. Preşedintele Nkrumah, p i în acel moment din ţară, a fost declarat destituit; Mrl. (. menitul? i guvernul au fost dizolvate, constituţia suspen-I'artiaiuil popular al Convenţiei interzis. La condu-ii H s-a instalat un „Consiliu naţional de eliberare”, pre Ic generalul Ankrah. Acest nou organ a manifestat de put intenţia de a obţine din străinătate anumite credite, > îi I uscseră refuzate fostului preşediinite.

Nigeria, statul african cel mai dens populat şi cu o eoo-relativ mai evoluată, a cunoscut, la rârudu-i, intense tul-şi forme variate de luptă îm favoairea independenţei. Nmalat rolul mai mare al proletariatului, al {muncitorilor in. - l. - i i în special, greva generală din transporturi şi servicii pu-iliin 1945 şi cea a minerilor de la Enugu, din 1949, care m loldat cu 21 de morţi şi 50 de răniţi. Organizaţia politică lată Consiliull naţional al Nigeriei şi Camerunului JC), reprezentî-nid o largă alianţă pentru iradejpendenţă >i curente diferite, a purtat repetate trasative cu gUVW litanie, cerlânjd aiutoguvennarea. Nigeria a obţinui I iloininion la 1 ootambrie 1960, iar exact peste tftt tni I I i liniat republică independentă, membră a Common-” 111 li li Iui.

I ni Leone a fost proclamată independentă la 27 iiprili i „! iar Gambia a urmat aceleaşi etape, dobâiulind auto narea la 4 octombrie 1963 şi independenţa la 1K februa 1965.

În Africa de Sud, tabloul acesta al inidqpen/denţei africane e prezintă unele note distincte, discordante. În 1949, Iul naţionalist al lui Ma'lan a înfrânt în ailegeri pe Smints.

Uii. iugurat pe toată linia o politică de asuprire şi discriminare rasială împotriva africanilor. Urmaşul lui Malan, Vei woerd, a continuat cu toata rigoarea aceste măsuri, care au creat o situaţie încordată în ţară, au stârnit oprobriul opiniei publice mondiale şi au pus într-o situaţie delicată guvernul bri tainic: pe măisură ce al era obligat să acorde un loc în Corn monwealth fostelor colonii de culoare, trebuia să ţină seaimi'i de protestul guvernelor acestor state (împotriva tratamentului la care africanii erau supuşi în Africa de Sud. Congresul na ţional african din Uniunea Sud-Africană (ANC), organiza^. * populaţiei indigene de aoi, a iniţiat în 1952 o campanie paşnicS de nesupunere faţă de legile rasiale. Guvernul sud-aiiriean. > luat, în februarie 1953, măsuri draconice contra participanţii (c)] la această campanie, pasibili de pedepse până, la 5 ani închi soare, 500 de lire amendă şi biciuire.

Mişcarea de protest a indigenilor s-a extins şi în cele dou. i Rhodesii. Ea a constituit un pretext pentru guvernanţii albi de a lovi, printre altele, şi în organizaţiile politice şi profesionale ale clasei muncitoare.

Partidul Comunist din Uniunea Sud-Africană fusese interzis în 1950. Preşedintele sindicatului feroviarilor din Rho dosia de Nord, Dixon Komkoia, a fost arestat în 1953 şi con damnat la 6 ani muncă silnică. A fost arestată şi conducerea organizaţiei politice a indigenilor de aci, în persoanele lui Hanry Nkumbula şi Kenneth Kaunda 1, preşedintele şi secre tarul ei. Un nou val de arestări printre conducătorii sindicali a avut loc în septembrie 1956, cu ocazia unei greve a minerilor din Rhodesia de Nord, reprimată cu ajutorul armatei şi al bombelor lacrimogene.

Între timp, îneereând să întărească poziţia minorităţii de colonişti englezi din aceste regiuni, guvernul britanic a luat, în 1953, hotărârea de a constitui o federaţie între cele dou. i Rhodesii şi Nyassaland, acordând acesteia un mai larg statut de autoguvernare, de care însă urmau să profite doar 300000 de albi; 8 milioane de negri rămâneau fără drepturi politice. Tu 1957, federaţia a primit statutul de dominion. Cu toate străduinţele guvernului noii federaţii, condus de ultracodonialistul Roy Welenski, tulburările populaţiei asuprite au demonstrat cuiaibilitatea acestei formule di pi rpi tuan deghizaţi a iţici imperialiste. În ianuarie 1959 saland i izrevoltă făţişă, înăbuşită prin întemniţări decată. Şi aci um partid african, „M.il. iwi Congxess ui) conducerea lui Hastings Banda, t detfăfurat, din mbrie 1959, o energică luptă pentru independenţă.

        < ii ocazia vizitei sale la Capetown, Harold Maicmillan, uimim prian ministru, declara la 3 februarie 1960: „Dintre ii|>ii:”iilc pe care le-<am cules din momentul când ani ii I ondra, cel mai puternic m-a frapat forţa conştiinţei >.”i! ilr, i africanilor… Indiferent dacă ne place sau nu, i.i. i mistere a conştiinţei naţionale este un fapt politic, pe trebuie să-1 recunoaştem ca atare şi de care trebuie să ţiN iMina” 1.

Divergenţele dintre guvernul rasist al Uniunii Sud-Afrii restul Commonweakhiului, din cauza politicii faţă de llaţia indigenă, au dat ocazie naţionaliştilor sud-africani i re ieşirea statului lor din Commonwealth, la 31 mai 'l Era, în felul ei, revanşa bură împotriva Angiliei, pentru nopdrea din 1899-1902. Dar independenţa completă a resud-africane era recâştigată în asemenea condiţii istoât actu'l de la 31 mai 1961 nu are nicio semnificaţie v. irsi, stă. Dimpotrivă, el a lăsat, într-o ţară de 1223000 iii. i de sud-vest), o populaţie de 12000000 de indigeni, la nul plac a 3000000 de albi şi al legilor inumane dictate de

Din momentul în care naţionaliştilor sud-africani le-a ren n i-istă lovitură, guvernul britanic a devenit muilt mai puţin rtcs.it a susţine minoritatea albă din federaţia Rhodesiai.il. ind, animată de aceleaşi tendinţe rasiste şi putâimcl fi i i (Minată a urma exemplul Africii de Sud şi a căuta spniil acesteia. Englezii au înclinat balanţa tactică în direcţia i|inirii aspiraţiilor spre libertate ale indigenilor. În februai f li, Document* and Speeches on Commonwealth Affairs, 1952-1962, Ir”, 1V63, pp. 50-52, 82-84, 87, 99, 106. 173, 183, 209-210,

rie 1963 au arondat autonomie intern: W yiassalaoidului, iar în vara aceluiaşi an s-a hatăirât de i federaţiei. Rho> de Nord, sub numele de Zanibia, ţi i u un guvern african pre zidat de Kenneth Kaurxda, a devenit autonomă în ianuarie

Rhodesia de Sud a reprezentat şi continuă sa reprezint! chestiunea cea mai spinoasă. Aci, minoritatea albă era reiau mai numeroasă, adică reprezenta cam 1/13 din populaţie, faţă de 1/36 în Rhodesia de Nord, sau chiar 1/300 în Nyassaland

Această minoritate reclama la rândul ei independent,. Care guvernul britanic, obligat de opinia „dominicanelor negre” şi de experienţa în problema Uniunii Sud-Africane, o con di ţiona de introducere^ unei legislaţii mai talenante faţă de indigeni. Guvernul rasist al lui Jan Smith a declarat îmsă în mod unilateral – cu de la sine putere – independenţa, ceea ce imiplică ieşirea ţării din Commonweakh. Toată problema se prelungeşte, în fond, nuimiai pentru că guvernul britanii procedează cu infinite precauţiuni faţă de interesele minorităţii. ulbe, în gpatâk cărora stau şi anumite interese financiare, mo nopoliste. Nu este neglijabil însă nici factorul complicaţiilor posibile ou Uniunea Suid-Afnicană, în eventualitatea unui conflict făţiş între Commonweiakh şi Rhodesia de Sud *.

Alte colonii pe drumul independenţei

Deceniile istorice ale destrămării sistemuilui colonial au adus în anii 1950-1960 o înviorare (politică şi în viaţa Indiilor de Vest britanice – colonii crecute pe un plan secundar, din toau-puniotele de vedere, ou începere din a doua juimaitaite a veacului al XlX-lea.

O energică lupta de eliberare 'naţională a început mai alei în Guyana britanică; Partidul popular progresist, înfiinţat în l I lus de Cheddi Jagan, a. Im 195 l problema votului universal, lai du] în deschis tratative cu Londra, pentru ubţinerea indepen 111 onijtăţile britanice au rnanersw ki ti tis temporizator, ui unele diferende dintre populaţia originară din imiLndieni, care reprezintă 44%> din flotai, fi descondenţii filoj negri, alcătuind un procent de 29%. Partidul lui l oază mai mult pe sprijinul elementului indian. El i dobândească, în 1961, o deplină autonomie internă.

Tombrie 1963, Anglia a rupt tratativele cu guvernul ulterior autorităţile britanice au reuşit să aducă la ><i.nl. ili partid important din ţară, Congresul naţional condus de Forbes Buimham, mai moderat în programul ne interne 1, dar nerenunţânid nici el la revendicarea i'lentei.

Ii km Caraibilor, Anglia a organizat în ianuarie 1958 o i linii iilor de Vest, care s-a destrămat însă la sfârşkul i ii 1962, în chiar ziua când urma a i se proclama indeUnele din insulele care o camipuneau, de pildă Jas.in pronunţat pentru independenţa separată, pe care din urmă a obţinut-o în august 1962. Tot astfel au independenţa insulele Trinidad şi Tobago, formând un

Ml.

Ernul britanic a încercat, în continuare, să reînjghebeze, iţie a Antilelor Mici, dar proiectul sna izbk, ca şi mai linii în trecut, de „separatismul diferitelor insule. Grenada, de li. Pare a prefera asocierea ou Trinidaid-Tobago, iar în l'i. los există un curant în favoarea independomei proprii) înd integrarea într-o federaţie cu celelalte insule. Acoi i iiidopendenţei Antilelor Mici a survenit în lumile lei. mi. mi ie 1967.

În ifârjit, în zona Mediteranei, a obţinut independent în Commonwealth insula Cipru, la 16 august 1960.

Fmplat până şi ceea ce i se părea odinioară de neconceput

Partidul popular progresist urmărea un program ele promovare a iţionale, reforma agrară şi măsuri privitoare la dezvoltarea ului de WefUington: „O constituţie peni ni Malta? E ca şi cum m-aş gândi la o constituţiipi îs de 'război'.” 9 totuşi, nu numai că insula Malu >; nil o constituţie, dar ^ a devenit independentă la 21 septeml) i ic 1964.

Canada şi Australia în raport ou marile evenimente care modifică (profund structura Imperiului britanic, mai ades în Africa şi Asia, istoria; clasicelor „dominicane albe”, cărora li se adaugă, fireşte, Noua Zeelandă, e mai săracă în. desfăşurări dramatice.

Canada s-a aflat, duţpă al doilea război mondial, în perioadă de certă prosperitate economică. Ea ocupă primul loc în lumea capitalistă în producţia de azbest, nichel, pla1 şi hâritie de tipar; locul all doilea în producţia de aluminiu, aur, zinc, imateriali lemnos şl igrâu; locul al treilea în producţia do cadmiu, argint, molibden, magneziu şi energie electrică. Inve ţiale ide capital străin în economia sa ating aproximativ cifra de 20 de miliarde de dolari, 76% revenind capitalului american ţi numai 16°/o celui britanic.

Pe plan politic, un eveniment a fost intrarea Terra Ni în federaţia canadiană, în 1949. Supremaţia politică a labililor, o trăsătură precumpănitoare în viaţa internă a Canadei de aproape şaptezeci de ani, a fost oarecum surprinzător în i ruptă în 1957, de victoria electorală a conservatorilor, care s-a menţinut la putere până în 1963.

Ultimii ani au rezolvat după aprinse polemici, chestiunea adoptării unui dnapel naţional. propriu, printr-terţă soluţie1, care elimină culorile şi emblemele britanice, da fără a reveni la cele regalist-franceze de odinioară, pe care le-ar fi dorit o parte a franco-canadienilor.

În Australia devine tot mai evident fenomenul dezvo! capitalului financiar propriu, al concentrării şi centralii capitalului. Patimi grupuri monopoliste controlează viaţa economică a ţării. Melbourne pare a fi ajuns să egaleze, dacă chiar să întreacă Sydney., ca centru de viaţă economică, sedii aii celor mai mari grupuri financiare.

În viaţa politică, din 1949 guvernai wţiinuil i iii < 'oniinonwealthul britanic în al şaptelea deceniu al secolului al XX-lea. Retrospective şi perspective iil. i fază a dezvoltării sistemului politic care gravitează uni Manii Britanii comportă, pentru judecata istorică, pro-M foarte complexe.

Intervine desigur, îtn primul srând, situarea acestei faze în i loraneitatea imediată, care îngustează perspectiva şi luie doar o parte limitată a documentării. Chiar presu-I însă, cu trecerea timpului, înlăturată această dificultate, nea dezvoltării Imperiului britanic la mijlocul şi în a i inmăitate a veacului al XX-lea rămâne o problemă, date împrejurările extrem de. complicate ale ansamblului vieţii 'i naţionale îşi procesul rapid îşi profund de transformare a i >lunilor dintre Anglia şi fostele sale posesiuni. Imperiul britanic, în accepţiunea în care i-ani urmărit hi, cu începere din veacul aii XVI-lea, şi-a încheiat exis-n jurul lanului 1960, după un proces de modificare naturală şi de disoluţie ai cărui germeni trebuie căutaţi în la formării primelor dominioane şi care s-a accelerat i] i. t al doilea război mondial.

         (imunitatea Botanică de Naţiuni numără astăzi peste 20

Biamibri, dispersaţi geograficeşte, prezentând o largă diferen

N de structură politică, socială, de faşă, ipoţpulaţic, limbi, li ui. I, tradiţie istorică îşi religie. Unitatea economică a an e&tui tem politic e relativ întemeiată, prin investiţiile de capital n nuc în cadrul său şi printr-o persistenţă a unor legături ni. uiale, facilitate de tarifele vamale preferenţiale, generan*c în itimpull crizei economice din 1929-1933. Aceşti factori i atenuaţi progresiv de dezvoltarea capitalului autohton

Bnale ţări asociate, de evoluţia altora pe o cale specifică de altare. De asemenea se semnalează penetraţia de capitaluri nur, în special americane, iar în ultimii ani şi vest-germane, piaţa Commonweakhului. Exemplul Canadei e inutil a mai fi invocat. Lui i se poate a<dău, g i.vi recent, cel al Austl < liei. În 1947-1948, investiţiile de ipital american în atei ţară reprezentau mai puţin de 20% din capitalul străin, inc li im cel britanic. În aproximativ un deceniu, ele au ajuns şi stituie peste 40%. În Orientul Mijlociu, înainte de aii doili război mondial, capitalurile britanice interesate în explo. Petrolului erau de două ori mai mari decât cele americane. Im perioada postbelică, raportul s-a răsturnat complet: capitalurili engleze plasate aci nu mai reprezintă decât 26% din total, fal de 64% care revin monopolurilor din Statele Unite.

Acelaşi fenomen se observă şi în schimburile de măffui de o pairte, o tamdinţă de sicădere a procentului ide schimburi cui ţările Commonweakhuluii, în ansamblul comerţului exterior britanic; pe de altă parte o creştere relativă, în comerţul unor ţări idin cadrul Comunităţii, a schimburilor cu alte ţări de< îi Anglia. La 8 (martie 1952, guvernul australian a adus o hota de reducere a importurilor din Marea Britanie, eonsiidarând că I acestea, beneficiind de taxe preferenţiale, frânează dezvolt, industriei proprii.

Din punct de vedere politic, unitatea' Commonwealthulm i mai mult decât îndoielnică. Ficţiunea unităţii în ju/rul coroana britanice şi-a pierdut sensuil, din moment ce o iserie ide ţări alo Comunităţii s-au proclamat republici. Nu există un sistem complet ide alianţe reciproce, între toţi mambrii. Unele state. ui tratate cu Anglia, oomportâind anumite obligaţii, chiar şi ilc ordin militar, altale nu. Tratatele existente nu sânit bazate atât pe premisa apartenenţei la un organism statal comun, cât tocm. ii pe aceea a suveranităţii fiecărui stat în politica sa extern.i. Care-i permite să se încadreze sau „iu în pactele internaţian. inexistente. De altfel, cale mai multe dintre ţările din Asi i Africa, membre ale Commonwealthului, promovează o politici de neutralitate, ide. relaţii paşnice cu toate statale, nefiind de acord cu existenţa pactelor şi sistemelor de blocuri militare.

În însăşi opinia publică britanică şi-a făcut loc impresia i &, în aceste condiţii, Comunitatea Britanică de Naţiuni nu m. ii reprezintă o realitate de fapt sau că ea nu va mai exista mu Im vreme, iar întrunirea anuală a primilor miniştri din ţările Coniealihului reprezintă „. jriituiriU goali d K ale unei i cărei credinţă a devenit (lip&itî <l

Procesul de reorganizare pol ii m. i dosfiisair. w <lc.1 lungul ului îngust dintre coeziune fi daaluţie nu i 1 încheiat. In n.i. inului 1965, ţările afro-a”iatice din cadrul CotnmoQilthuiluii au lansat ideea constituirii unui: socretairiat al acespună capăit influenţei încă precumpănitoare a un IViii. Hiii în caidraiil său. Guvernul laburist englez e favoImI ni. ii degrabă ideii de a se crea un parlament comun, idee le itradus în practică, atk din cauza discuţii/lor inevitabile jurul modalităţii de reprezentare într-un asemenea organism ompetenţei sale, cât şi din motivul că deja de pe acum ţăiri contestă principiul adoptării de hotărâri comune prin

I iute de votud, dorind a-il înlocui prin cel al unanimităţii, r revine la introducerea unui fel de drept de veto al trui membru, în toate problemele discutate la conferinţele n lor Commonwealthului.

        *) unitate de vederi, în condiţiile intereselor din ce în ce li verse ale unor ţări răspândite în toate continentele, iate şansele de a nu se realiza dack cal mulit în chestiuni imul secundare, sau, eventual, de principiu abstract. Perspectivele Commonweaikhului nu apar (prin urmare nici nici sigure. Actuala sa configuraţie, s-a conturat ca re-ltAt hibnid a>l ciocnirii intre două forţe diametral opuse: lonialisroul şi lupta de eliberare naţională. Toată evoluţia sa 'i ultima jumăitate de secol confirmă progresele celei de-a mii I arte. Nu e niciun motiv care să îngăduie presupunerea că slăbi şi că se va opri la un anumit punct al drumului, irm. irea istateilor naţionale independente e un proic rificat ila scară mondială care a cuiprimis succesiv Europa, na, iar în faza actuală se afirmă lân viaţa fbceloi i-1 căror dezvoltare a fost împiedicată de coloni. ilr. m I.ii normal ca, pe o anumită treaptă a progresului istori/Cj ' a Aisiei şi lumea africană să fi ajuns a înfăptui cei

11 te popoare reprezintă un 'bun demult diştigai < mza progresului şi civilizaţiei omenirii impune respec 'Irqptului fiecărui popor, fie el maire sau mic, de a-şi alege l>in săptămânalul englez „Observer”, citat după John Gritten, I hi faţa conferinţei Commonwealthului. În „Lumea”, 1964, P. 9.

Nestingherit calea dezvoltării polii i… iale şi economice, <l<-a-şi afirma fiinţa naţională, de a-yi soluţiona singur treburii. - proprii: aceasta constituie în acelaşi timp o cerinţă esenţiala i menţinerii şi consolidării păcii.

Profundul adevăr conţinut în acest enunţ – adevăi cucerit de popoare în practica istorică – indică limi> faptul că perspectivele unui sistem politic de tipul Gomumitiiţn Britanice de Naţiuni <sunt limitate. Cu toate formele şi apa rentele liberale de care ea caută să se înconjure, e mai mult di probabil ca isitoria să n-o înregistreze decât ca fenomen tr. m zkoriu, pe parcursul desăvârşirii apro^piate a independenţei ji suveranităţii popoarelor care o alcătuiesc.

ANI* XI

REZUMAU BIBLIOGRAFI K

Indici

CAMIL MUREŞ AN

THE BRITISI I EMPIRE

— A Short l/i<> v

Summary

The present work is primarily irttended lor the public at large as a rather detailed means of information, combined with a synthetic inter-pretation of the history of the British Empire. In this sense, and allowing lor the fact that an exhaustive and strictly specialized study could hardly bc included within the limits of such a restricted volume, the work can ilso be consulted by secondary-school teachers and by students of History I iculties. In order to help the latter we have included în the work a rather comprehensive bibliographical list, classified by categoric, oi works, according to their general or special character, with special H <>n those published more recently.

One of the basic ideas of the work is that the British Empire în the historical sense of the notion, may be regarded as a phenomenon that come to an end. This has oceurred în the past two decades, when most of the former British colonies became independent as Common-wealth members on an equal footing with Great Britain, while some of them completely renounced any form of association with her. The preent work considers that, within this new framework, Britain's political nnd economic influence în the world is so different from the older forms oi her domination as to oblige those who want to write her history to

Considering the subject matter în its evolution towards U end, the author has done his best to provide the necessary explanatlong Th” ni. lin point is that the British Empire is regarded > a phe noii li.ir. icteristic of the capitalist mode of production. CoiMtquentl) Kcncsis and its relatively slow early stage of developmeni vere uni lin by the growth of commercial capital during thf I6th and l/ili enturies. Its stage of impetuous expansion în thc seconcl li. ill oi thl IHili. miiry (the conquest of India and Canada) w.is paralleled by.” clim i. Ni ihc development of this form of capital and by the rising economic „iijuncture of the age.

The whole period during which the economic basis ol British expanion i'onsisted în the activity of commercial capital corresponds to the i ige ol development known as „The Old Empire”, whose specific features th”. uithor has striven to establish.

The first part of the work, comprisiu ir.ht chapters, is dev to the genesis and development of „Tiu- < >M Empire”. The last of ii chapters deals with the transition from „The Old Empire” to „The New Empire”.

By „The New Empire” we mcant the stage în which British expun sion was founded on the activity of industrial capital.

Thus, the very problem of the transition from „The Old Empire” to the „New” appears as one of the main aspects of the victory ol industrial over commercial capital în Britain's economy. This oceurred în the late ISth and early 19th centuries under the form of the „industrial revolution”.

        „The New Empire” was the expression of the complex economic, social and juridical changes brought about by the triumph of modern industrial capital în the history of the British Empire. The second part of the work is devoted to these problems; chronologically, it deals with the period between 1815 and 1874. The outstanding feature of this period, determined by the development of industrial capital, was the fact that the colonies were no more regarded as mere sources of raw materials, but as commodity markets for British products as well. The Outcome was that free competition, a phenomenon induced by the suprey of industrial capital, and generally characterizing the economy of tirne, also extended its influence to the relations between Britain and her colonies. Free competition affected the history of these relations both în practice and as a doctrine. Its classical moment – not con-fined to Britain's history alone – was the period 1850-1875, which, from a qualitative point of view, can also be considered the upmost limit în the development of „The New Empire”, illustrated by the complete crystallization of the liberal institutions and practices regulating Britain's relations with its overseas possessions during that stage of histo-rical development.

From 1815 to 1850 industrial capital did not succeed în completely adapting these institutions and practices to its own interests. This is why we have described „The New British Empire” în the first half of the 19th century as being „in quest of its form”.

The third part of the work, entitled „The Imperialist Empire”, uses this term în the meaning set în Marxist historiography and political economy by Lenin's well-known work „Imperialism, the Highest Stage of Capitalism”. Thus, by „imperialism” we do not mean the phenomenon of large-scale expansion, but the stage în the development of capitalism characterized by the appearance of monopolies and financial capital, by m# prcvalencc of the export of capital

I” iiitciisification of the tendency >! rsdivlding the l.l. iniong the Great Powers.

Ii processes began to appear în iii. - iconotny oi thi Britilh l'. ni-in the eighth decade of the 19th ccntuiy. Tlicy rtfllltcd Io I -uilden llification of British colonial expansion, particularly în Africa. Dis-li'l iad Joseph Chamberlain's doctrine were the ideological reflex of l”-r cvents.

        „The Imperialist Empire” is not the same thing as „The New Em-pir”: it is a hypertrophic form of it. It is no longer based on the

Ugth of industrial capital, but on the formidable monopolistic fusion

MO industrial and banking capital.

The defeat of Germany în World War I entailed the British Empire's itest territorial expansion, and the apparent culmination of its power.

Crtheless, the signs of weakness were present, and the last fifty years it) history, dealt with în the fourth (and final) part of the book, ; ent the decline and end of the British Empire.

The causes were numerous. The inclusion of vast territories inhabited

I'V different peoples, living în different stages of economic, social and ultiiral development, and în different geographical and spiritual climates, eventually raised the eternal problem of any such political aggregations: the difficulty of maintaining its unity.

Having emerged and developed for the purpose of exploiting the nories it successively included în its structure, the British Empire had to create a certain technical and financial basis for organizing the omic life of the colonies. This required a corresponding reconsition of the policy towards the local populations, as, for instance, the mlarging of public education and the recruitment of natives în the '. Iniinistration. These facts resulted în the development of a nationtl liourgeoisie în the colonies. From an auxiliary of the British JJ dotnination, it gradually became a factor conscious of its own lnt*l „nd began to struggie for the liberation of the colonies. It is the economic growth of the Empire as a whole that kept alive the di for self-government în the British Dominions. Especially after 1918 ii” development of the proletariat în the colonies lent a morc radical m. l ittent character to the anti-British struggie led by the naţional bour-geoisie.

Though one of the victor Powers în the two World Wars, Great Brittifl suffered serious economic damage and a weakening of its political l”c'stige and ability to maintain the unity of the Empire by force of arms and the administration. The situation < nude cven worsc the world economic crisis of 1929-1933. To nil ilicse facts one muşi add, after World War II, attraction ex< the socialist câmp, con siderably strengthened and determining a Ktuiblc change în the world balance of power.

The past fifty years thus appear u i |>riiod of defensive în the British imperial idea. The Empire, confronted with so many centrifug.il factors, attempted a reorganization. It consisted, în 1926-1932, în pin ting the finishing touches to the self-government status of the Dominions, and în the Commonwealth. This formula meant a parţial division of power between Britain and its Dominions. One-country rule now tended to turn into a five-member directorate.

Conceived as an element of balance în order to safeguard the unity of the Empire, the Commonwealth has proved, after World War II, to be an open gate towards dissolution. Being compelled to grant the same status of free association to most of its possessions, Great Britain was unable to prevent the complete separation of some of them. And the Commonwealth, consisting of more than 20 nations, has become a highly heterogeneous organism, whose viability is threatened by multiple-internal contradictions. At any rate, it represents the actual end of the Empire i onceived by whole generations from the two Pitts to Winston l Imrchill.

Will Britain be able to get through this criticai period and stabilize chil. issociation of states with different structures, spreading over five. Ontinents?

It is a question to be answered by history; historians merely ask it.

Based on the experience of the past, which is never complete and cannot offer possibilities of exact anticipation, the historian may state, without committing himself, that the general trend of social development points, în the case of such a structure as the British Commonwealth of Nations, towards the eventual full independence of its component parts.

KAMMJI MM'i uimi

BPHTAHCKAH 11A11 I *III

KparKuu ucfopuiecKiiă oâsop -

PE3IOMI paâora npeAHa3Haiiena, b nepByio OTepe&b, flJin um-poKOfl nyfijiHKH, b uŁ] inx. NpeflocTaB^ieiiHH eft cpaBHHTejibHO noApofi-liwx caesMBHft, d paMKax o6mero o63opa, 06 HcropHH BpHraHCKoft hm-itppHH. B -iToM CMbicjre, nptmeM c oroBopKoft, mto cneixHajibHoe h ncnep-

         (aiomee iiccvit-AOBaHHe Ha TaKyio o6uiHpHyro reMy HeocymecTBHMO ikom orpaHHMeHHOM o6i>eMe, pa6ora MO>Kex 6birb ncwe3Ha npenoir. iflii cpeflHeft uiKOJibi, a TaKxe h cryAeHTaM HcrapimecKHx (pareTOB. Hmchho b paoere Ha cTyfleHTOB, pa6ora coaepjKHT AOCTat>fipa3HO c hx 6o. nee o6luhm hjih 6cwiee cneuHa^bHHM xapaKTopoM.

— ipii'icM <Ko6oe BHHMaHHe yAe. iaeTCH pa6oraM ony6jiHKOBaHHbiM b noI IIICC lipeMH.

OaHa H3 OCHOBHblX HAefl pa60Tbl COCTOHT B TOM, HTO BpHTaHCKaH 111 -pun – B CMbICJie, B KOTOpOM 3T0 nOHaTHe BOHI.101 B HCTOpHIO – îmi iibiHe pacc. MaTpHBaTbcH KaK SBJieHHe, OTHOCHmeecH k npoui-iv. Kcmeu ee, cBepuiHBUiHHCn 3a noaneAHHe 10-20 jieT, oaiaaMeHOicniiii npHo6pevia HesaBHCHiviocTb, cTaB paBHonpaBHHMH n. aeHaMH 1 oapyxeCTBa HauHfl” (. Commonwealth”) a iieHoropue OTKa3ajiHCb nuli pa6oTe BbicKa3biBaeTCH Miienne, mo iipn co: i, i. iiiiiiciirn HOBofl. i|>yi<Type MHpoBoe no. iHTH'iecKoe 113KOHOMil<ieCKOe ii. iiisniiic An 1 mu nacTOJibKo OTJiHliaeTCH ot npe>KHeft (popMu ee BASAblitCTBa, UTO

        , IUHH HCTOpHK flOJIWeH fiy/U'T OTKpbITb 3ACCI, IIHHylo 1,1,1 '. IiuiocTH, aBTop ciHTaeT h paccMaTpim. ii'i BpHraHCKyro HMnep

OACTBa. TaKHM o6pa30M, ee 3apowAeHnc n nepabifl, cpaBHHTM 1 iiiii.im, nepHOA ee pa3BHTHH o6yc; iaB.; niii. iiou 11 p. itiiiinicM TOpro

MII, OTHOCHLUHHCH KO BTOpOH nOJIOBHHe XVIII-TO CTOJleTHH (ii IHIIO HhAHH H KaHaAbl), HBJIHeTCS Ky. IbMHliaUHOHHbIM nyHKTOM pa3BHTHH 3toh (J) opMH KanHxajia h OTpIJKai (uiaronpHHTHyio

MHHeCKyiO KOHT>K) HKTypy TOH SnOXH. BeCb Hr|i|K.) A B npOA<M} KeHHH KO

Toporo AeaTenbHocTb Topro-Boro Kanimuia muiHjiacb sKOHOMHietKoi ocHOBoft 6pHTaHCKoft sKcnaHCHH, cooTBercTByeT 3Tany pa3BHTHH hmb nyeMOMy „CTapoft HMnepHeft” (. The Old Empire'), OTJiHiHTeJibHuc

KOTaporo aBrop nuraercH BbiHBHTb.

OCHOBe CpHTaHCKOH SKCnaHCHH JI6XHT AeHTejIbHOCTb npOMblIIUieHHOMKanHTajia. TaKHM o6pa30M, Bonpoc nepexoAa ot „Cxapoft” k „HoBofl CBOflHTCH, b cymHOCTH, k OAHOMy H3 ocHOBHux acneKn” npoMuuijieHHoro KanHTajia hslm. ToproBHM b aHr^HftcKOH sko homhkc 3tot nepexojx npoannsi&rcn b „npoMbiuMeHHOft peBo^iiouHH” h othochtch k KOHuy XVIII-ro h Hawajy XlX-ro croJierHH.

        „Hooaa HMnepHH” HBJiHerca BbipaJKeHHeM cjiohchux nepeMeH b o6mecTBeHHOH, nojiHTHiecKOH, ropHAHiecKOH h flpyrax Bbi3BaHHbix TopwecTBOM npOMbiuiJleHHoro Kannrajia b hcto-pHH BpHTaHCKoft HMnepHH. 3thm nepeMeHaM nocBameHa 2-aa iacTb I>; i6oTbi. XpoHOJiornqecKH ona othochtch k nepHCwy 1815-1874 rr. I l|ioo6. iaflaK) meH Hepioft SToro nepnoaa, onpeAeJiaeMoro pa3BHTHeM i! |inMbiui^eHHoro KanHTajia, HBJiaeTCH tot <paKT, ito KonoHHaJibHbie B^aAeHHfl yxe pacCMarpHBaroTca He TOJibKO KaK hctoiihhkh cwpba, ho h – b paBHoft Mepe – KaK phhkh una c6brra npoAyKUHH MeTpono-^hh, b pe3yjibTaTe iero Ha CHoiueHHHx MeJK^y kojiohhhmh h MeTpo-nojineH arpascaioTca nocneACTBHH Apyroro cneuH^HiecRoro xapaKTepHoro nnn skohomhkh toh sitoxh h o6ycjiOBjieHHoro npoMMinjieHHoro KairaTa^a, a HMeHHO cbo6oahoh KOHKypeHn, HH

3TOrO flBJieHHH MOHCeT 6bITb OTMeiCHO B HCTOpHH OTHO kojiohhhmh h MeTponojmeH, KaK b a6jiacTH npaKTHKH, TaK H B 06jiaCTH AOKTpHHH. KJiacCHqeCKHM MOMeHTOM 3KOHOMHKH BTOlIsnoxH – h He TOJibKO b HcropHH AHrjiHH – HBJiHexcH cjieAyrotu. ce nocaie 1850-m toaom ABaauaTHnaTHjieTHe, paccMaTpHBaeMoe aBTopow

OAHOBpeMeHHO H KaK BHCIHHH npeAejI pa3BHTHH „HOBOH HMnepHH” B Ka<JeCTBeHHO'M OTHOineHHH, KOrAa nOJIHOCTbK) BbIKpHCTa^JIH3OBaJIHCb

JiH6epajibHHe yqpejKAeHHH h npaKTHKa, perjiaMeHTHpoBaBiuHe orrHOAhmhh c ee 33mopckhmh BjiaAeHHSMH, na yKa3aHHOM arane

— ro ao 1850-ro roAa np iu A i. hiiii. ii eutc i nOJIHOCTbK) O () OpMHTb 9TH yl|>i I MII.

Mm iiHTepecaM. FIosTOMy b pa (><>n i; epsofi ucuioBHHe 19-ro cioneTua oxapaKTepHaoBtHi kbk

H 11 CTaAHH „nOHCKOB (pOpMbl”.

TpeTbH qacTb paâoTH, o3aniaBjieHHaa „MMnopnajineTH'iecKaa Hiune-I, (Hcno^b3yeT nepBbift TepMHH b cmlicjib, OKOimaT&nbHO yTBepAHBm H B MapKCHCTCKOfl HCTOpHOrpadpHH H nOJIHTHieCKOft 3K0H0MHH 6jia-ipH H3BeCTHOMy npOH3B6AeHHK) JleHHHa: „HMnepHJIH3M – BblCUiafl iui K.iiuiTajiH3Ma”. TaKHM ofipasoM, noA „HMnepHa; iH3M0M” mm

HoiiHMaeM ne HB^eHHe SKcnaHCHH b uihpokom Macuiraâe, a dpa3y pa3- iisi KanHTajiH3Ma, xapaKTepH3yeMyio o6pa3OBaHHeM MOHonojiHft, (pHOBoro KanHTaJia, npeodjiaAaHHeM aKcnopia KanHrajia HaA SKcnop-him TOBapoB, ycHJieHHCM crpeMjieHHH k pa3Aejiy h nepepa3A&ny Bcero MHpa ue^HKHMH AepacaBaMH.

NOAo6Hbie HBJieHHSI BO3HHKaK3T B npOIXeCCe pa3BHTHH BpHTaiK Ivllll

I, b ee sKOHOMHKe, HaiHHafl c 70-x roAOB npoiujioro Bexa.

I>3e4>a MeM6epjieHa hbjihiotch hx HAeoJiornqecKHM OTrcwiocKOM.

        „HMnepHajmcTHiecKaH HMnepHa” sto He npoCTO „HoBaa Hinne-pHn”, a ee ninepTpo<pHH. OHa ocHOBHBaercfl He TCwibKo Ha Moryme-i mc npoMbimjieHHoro Kannxajia, a Ha motohom MOHOnojiHCTHqecKOM

I lilllllHH MejKAy npOMblIlMeHHblM H 6aHKOBCKHM KanHTaJiaMH, FIo6eAa Haa FepMaHHeft b nepBoft mhpoboh BOHHe npHHOcHT Bpn-KOfi HMnepHH He6biBajibiii pa3Max h BHAHMOCTb anorea ee Mory-i na. HecMorpa Ha Bce sto, npH3HaKH cviaâocTH HajiHU.0, h nowieA-50. ner ee hctophh, H3Jio>KeHHbie b 4-oh h noc^eAiieft nacro Ha CTonmeft paSoTbi, 3HaMeHyiOT co6oft ynaaoK h KOHeu HMnepHB, Hbl STOMy MHOrOTHCJieHHM. BKJIKWeHHe B C (pepy 6pill.ni (li'„ n orpoMHbjx TeppHTopHH, naceneHHbix pa3Hoo6pa. tni. iMii n; i imh, HaxoAamHMHca Ha pa3Hbix cTyneHax SKOHOtumecxoro, ca mi. i'iMioro h Ky^bTypHoro pa3BHTHa, npowHBaioiUHMH B pa iirniux

        |i, l (pHiieCKHX H AyXOflHblX KflHMaTaX, nopOAHJIO B KO1ICMIIOM HKlIc ifi (v>KHyio npofi^eMy Jiro6oro ii hmchho: TpyflHOCTb coxpaHeHHa ero lipHTaHCKaa HMnepHH, KoropaH BO3HHK^a h paanHBajiacb no jih-miim sKcnflyaxauHH nocTeneHHo aaxBaneHHHX TeppHTopHH, aojii Guna co3AaTb y ce<5a onpefleseHHyio TexHHHecKyro h (JiHHaHco- „V”) OCBOBy opraHHSaUHH 3KOHOMH1eCKOH KH3HH B KOJ1OHHHX. 3âO npeAno. iaraeT cooTBeTCTByiomHH nepecMOTp iiojihthkh no othoukmiiik” k MecTHOMy Hace. (ieHHK>, BupaxaiOUtHfti „, iianpHMep, b pacuiHpt'iimi CHCTeMH HapoAHOro npocBeiueHHH H b npfinjieucHHH Ty3eMueB b aAMH

HHCTpaUHIO. Bce 3TO npHBe. TO K p83BHTHIO I! KCMOHHHX HaUHOHa^bMDJi

CTBeHHble HHTepeCbl H CTaHOBHTCH HHHUHaTOpOM 6opb6bl 3a OCBOfiu* AeHIie KOflOHHH.

SKOHOMHiecKoe pa3BHTMe HMnepHH b ii&fiom SjiaronpHHTCTiiyi-i

TaK) Ke aBTO'HOMHCTCKHM TeHAeHIlHHM B AOMHHHOHaX.

Pa3BHTHe npo^eTapHaTa b Ko. aoHHflx npHAaeT, ocofieHHO nocjis 1918 roAa 6o. iee paAHKa. nbHbift h îojiee nocjieAooaT&jibHbiH xapaKTcp aHTH6pHTaHci<oft 6opb6e, BosrjiaB.ifleMoft HaitHOHajibHoft 6ypxya3Hru

O6e MnpoBbie bohhh, HecMOTpn Ha to to Ahivihh HHCJiHJiacb cpe; tu CTpaH-nofieAHTe-ibHim, nOAopea. iH ee 3KOH0MHiecKyio inouib, ee npecTHJK h cnoco6HOCTb k noAAep*aHMK) eAHHCTBa Hivinepim apMHH h aAMHHHCTpau. HH. IloAoSHyio x. e pojib curpa. i h mh-poiiofl SKOHOMHHecKHti KpM3Hc nepHoAa 1929-1933 rr. Ko BceMy sroiviy HoâaBJrHCTCH, nocie BTopoft mhpoboh BoftHbi, npHTHraTejibHasî ch.i. i cotwa^HCTHiecKoro. larepa, 3HaiHTejibHO yKpenHBiiieroca n BU3B; m CUeTO iviy6oKyio nepeweHy b paBHOBecHH chji b M”pe.

TaKHM o6pa30M, nooieAHMe HflTbAecHT jibt hbjisiotch o6opomi

UMI. HHM nepHOAOM 6pHTaHCKOft HMnepCKofi HA6H. CTOJIKHyBIUHCb ci' i-KwibKHMH ueHTpo6e>KHbiMH (paKTOpaMH, HiwnepHH nwTaeTcfl npoBecm peopraHH3auHK). 3Ta peopraHH3au. HH coctoht b OKOHiarejibHOM yTBep- >KAeiIHH CTaTyTa aBTOHOMHH AOMHHHOHOB (1926-1932 rr.), B CO3AaHHII

        „CoApyxecTBa” („Commonwealth”). Ona O3HaqaeT tjacTHiHbift nepe Aeji B^acTH b HMnepHH iviejKAy AHMHeft h AOMHHHOHaMH. Eahhoii. - i qajiHe npoflBJiHeT TeHAeHUHK) k npeBpameHHio b AHpeKTopHio H3 nsim

IJleHOB.

TOpblX H3 HHX. „COApy>KeCTBO”, HaCJHTWBaiOLUee CBbIUJe20 yqacTHHKOIl.

Câa.io Hpe3BHliaHHO pa3HOpoAHbiM opraHH3MOM, b HeApax KOTOporo MHoroqnc.? ieHHbie npoTHBopeHHH craiiHT hoa co. MHeHHe ero WH3Hecno-cd6hoct5. Bo bchkom cJiyiae, B rofl (popMe, b KaKoft oho npeACTan. iw. iocb ne. TMM noKOjieHHHM, Hamniax or o6ohx Hhtt'ob h Bn^oTi” io tCTcn ni Am.mu npeBosMO'n, HUHt ifl kphtmvcckhA nepiioa m ni uipoBaTb 9Ty dpeAepamiK) rocyaapcTi c p” iinihix no nHTH MarepHKJiM ' Boi BOITpOC, KOTOpult CTB ropHK, HO 0TB6T Ha KOTOpi. iii MOOKei [8Tb

HCTOpHH.

IIM. IM H He nOOmpfllOlHHIVI aOcO.'HOTHO TOMHOrO

        '. iui b KpaflneM cnyqae yTBep>KAaTb, c Heo6xoAHMoă i'i. nii mi (iiimee HanpaB^ieHHe pa3BHTHSî o6mecTBa, b ti no; iHTHHecKofl cTpyKTypbi Tiina 6pHTaHCKoro „Co/ipy- vk; in. iiiaeT Ha npeo6^aAaHHe CTpeMjieHHfl k no. iHoft He3aBH-iii iixoaauiHx b ee coctaB y-iacTHHKOB.

I

CAMIL MUREŞAN

L'EMPIRE BRITANNtQUE Precis d'histoire

Aper^u

Cet ouvrage s'adresse, en premier lieu, au grand public, ayant but de lui offrir un moyen d'information relativement detaille englnU dans un apercu de synthese de l'histoire de l'Empire britannique. Dani le meme sens et tenant compte qu'une etude de stricte specialite et haustive en meme temps, concernant un sujet aussi vaste, n'est pas reali sabie dans Ies limites d'un seul volume, l'ouvrage pourra egalement etri consulte par Ies professeurs de l'enseignement secondaire et par Ies etu diants des facultes d'histoire. A l'intention de ces Iecteurs, fut in< une bibliographie assez vaste, rangee par categories de travaux, d'aprii leur caractere general ou de specialite et qui met l'accent sur Ies tra vaux parus recemment.

Une idee de base de l'ouvrage est que l'Empire britannique, prii dans le sens consacre par l'histoire, peut etre considere comme etant ph^nomene acheve. Au cours des demiers 10-20 ans, la plus grand pârtie des anciennes possessions coloniales britanniques avaient acquii leur independance et etaient devenues des membres egaux en droits du Commonwealth, ou bien certaines d'entre elles abandonnaient corn tement Fassociation avec la Grande Bretagne. L'auteur considere quc, vu cette nouvelle structure de l'Empire, l'influence politique et ecoim mique de l'Angleterre dans le monde se distingue de son ancienne foni ir de domination dans une mesure telle que l'historien desireux d'^crire sur cette periode est oblige d'ouvrir un nouveau chapitre, sensiblement dif-ferent du chapitre acheve recemment.

Consideram Pobjet de son etude en une evolution, qui sous-entcinl une fin, l'ouvrage s'est propose d'expliquer cette eVolution. L'au considere, en essence, que l'Empire britannique est un ph^nomene cifique du mode capitaliste de production. Cest pourquoi, ii montre qui la genese de cet Empire et son developpement au cours de la prern periode, periode relativement lente d'ailleurs, etaient dus au develoi ment du capital commercial au XVI-e et XVII-e siecles. L'essoi l'expansion durant la deuxieme moiti^ du XVIII-e siecle (conquetc l'Inde et du Canada) Łtait ddtermin^ par le developpement maximum du capital commercial ainsi que par la conjoncture economique de < periode. Toute cette periode, dont la base economique de l'expanm] ue etait constituee pai du Ctpittl CO i nil.1 In phase de developpcmnn, dâti dl I A.1.1,11 I in|.n.” (The pire) dont l'ouvrage s'emploie <l<- dlgtgtl bl trtitl cartcterili | ptrtie I de l'ouvrage, comprenant huit chapitres, s'occupe de la et de 1'eVolution de r”Ancien Empire”. Le dernier de ces cha-du passage de l'„Ancien” au „Nouvel Empire”. Entend par „Nouvel Empire” la peViode de l'expansion briile >nt la base est constituee par l'activite du capital industriei. Roblcme du passage de l'„Ancien” au „Nouvel Empire” est en essence irineipal de la victoire, dans l'economie de l'Angleterre, du ndustriel sur le capital commercial. Cette periode, connue comme lui ion industrielle”, se situe vers la fin du XVIII-e et le comut tiu XlX-e siecle.

Nouvel Empire” est l'expression des changements complexes sur i'conomique, social, politique, juridique, eâc, que d^terminait la du capital industriei dans l'histoire de l'Empire britannique. La pârtie de l'ouvrage est consacree î ces aspects et se rapporte a li 1815-1874. Le trăit specifique de cette periode determinee i li du capital industriei, c'est que les possessions colonc sont plus consideVe'es uniquement comme sources de matieres. Mais, en egale mesure, comme debouches pour la production I li metropole. Les relations entre colonies et metropole subissent par ifnt, les effets d'un phe'nomene bien specifique de la pe'riode de 'iion du capital industriei, î savoir la libre concurrence. Dans 1 e des relations colonies-mŁtropole, cet Łtat se manifeste aussi i tant que doctrine que dans la pratique. La periode daaiiqui de I. Itbre concurrence dans l'histoire de la Grande Bretagne – commi. Ile d'autres pays egalement – se situe dans Ic quari ott lifdi i 1850, periode que l'auteur considere comme limite mprlnif de i'i-ment qualitatif du „Nouvel Empire”. Au cours de con. Plriodl. illisaient les institutions et les pratiques liberales qui ut1 ii les i. ipports de l'Angleterre avec ses possessions d'omrc mici. I litre 1815 et 1850, le capital industriei ne r^ussit pil eneoi odflcr entierement, selon ses intirâts, ces institutions et ces pratiquM i |niurquoi, l'ouvrage caracterise le „Nouvel Empire” britannique 4t li premiere moiti^ du XlX-e siecle, comme etant „a la recherche de. I. Mine”.

I i IlI-eme pârtie de l'ouvrage porte le titre „l'Empire imperialiste”. 1 Itrme „Imperialiste” est employe dans son acception definie dans l'historiographie et l'economie politi<|iir marxistes par l'oeuvre biflj connue de Lemne „L'imperialisme R>d 'ine du capitalisme' pourquoi, dans l'ouvrage le terme „Imperialisme' n'est pas pris dans | sens d'expansion sur une vaste echellc, mais a le sens de phase de deVi loppement du capitalisme qui se caracterise par la formation d< nopoles, du capital financier, par la preponderance de l'exportation capital sur l'exportation de marchandises, par l'accentuation des CM dances au partage et au repartage du monde entre Ies grandes puK

Ces phenomenes apparaissent dans le developpement de l'Empiri britannique, dans son economie, dans la huitieme decennie du sifci I passe. Ils ont pour consequence l'accroissement brusque de l'expansiol coloniale britannique, specialement en Afrique. Les doctrines de DisraW et de Joseph Chamberlain constituent l'expression ideologique de cvin-expansion.

        „L'Empire imperialiste” n'est deja plus le „Nouvel Empire”, m. ui son hypertrophie. II n'est plus uniquement fonde sur la force du capiul industriei mais sur la fusion, î caractere monopoliste, entre le capiu! industriei et le capital bancaire.

La victoire sur l'Allemagne, au cours de la premiere guerre mini diale, porte l'Empire britannique î sa plus grande extension et î uaj apparence d'apogee de puissance. Toutefois, les signes de faiblesse pr&ents et les cinquante dernieres annees de son histoire – qui sont trai dans la IV-e et deraiere pârtie de l'ouvrage – representent le declin el 11 fin de l'Empire.

Les causes de cet etat sont nombreuses. L'extension de la sphc la domination britannique î d'immenses territoires, habites par des pcu ples differents, se trouvant î des degres varies de developpei: economique, social et culturel, vivant dans des climats divers, tant graphiques que spirituels, souleva finalement l'eternelle difficulte de toul conglomerat politique semblable: le maintien de sa cohesion.

Etant apparu et s'etant developpe dans le dessein d'exploitci territoires englobes successivement, l'Empire britannique a du creer d. m son sein une certaine base technique et de capital pour l'organisation di la vie economique des colonies. Ceci a conduit î r&onsiderer la poli tique envers les populations autochtones, qui s'exprimait, par exempli dans un elargissement du systeme de l'instruction publique ou dan l'accession des elements indigenes a des postes dans l'administration Ces faits ont eu pour consequence le developpement d'une bourgeoi. sii naţionale dans les colonies. Cette derniere fut tout d'abord un auxiliain du systeme britannique de domination mais, par la suite et graducll.

prii conscience de ses proprci ini. L<-s colonies.

Infime developpement iconomiqui dl l'Empire britannique cmble qui engendra et novrrU I' l pil itioni i l'. iutonoinie

— ii.

Loppement du proletariat dans Ies colonies imprima, particu-<1918 un caractere plus radical et plus consequent î 1” britannique que dirigeait la bourgeoisie naţionale.

Lin l'Angleterre fut parmi Ies puissances victorieuses dans niondiales, celles-ci ebranlerent sa force economique, olitique et sa capacite de maintenir l'unite de l'Empire par imm. V el l'administration. Dans ce sens agissaient egalement la ni que de 1929-1933 et, apres la deuxieme guerre mondiale,

         (oeic d'attraction du monde socialiste, considerablement renforce Hi. Iicrrc, et qui determinaient un changement notable de Pe'qui-”dlal, rnieres cinquante annees apparaissent pour ces raisons comme i „ii l'idee imperiale britannique est sur la defensive. L'Empire.

— s avec tant de facteurs centrifuges, essaie de se reorganiser i (|ii'cntre 1926 et 1932 Ies statuts de l'autonomie des doIIihi” furent ^labores et que fut cree le Commonwealth. Cette derirmule signifiait deja une division partielle du pouvoir entre nnlrirrrc et ses dominions. La direction unique tendait ainsi î se ier en un directoire î 5 membres.

Ne comme un element d'equilibre et de sauvegarde de la de l'Empire, la formule de Commonwealth s'avirttit, april la >. i”. Guerre mondiale, une porte ouverte vers la disiolutlOB

IIMintc d'accorder Ies memes statuts de libre lisoci; D ' ti ilc ses possessions, la Grande Bretagne n'a pu ivitei li dfta. Ir certaines d'entre elles. En meme temps, le Conunonvealth, m4 par plus de 20 associes, devint un organi. sinc extrfimemeni In' „(lnr, î l'interieur duquel des contradictions multiple, im iun sa viabilite. II represente en tout cas la fin di1 ici I mpiri ni forge des generations entieres depuis Ies deux Pin jusqu'i… I. II e que l'Angleterre reussira î traverser la periode critique actuelle dre durable cette federation d'Etats, aux structures şi differciiM dans Ies cinq continents? Cest lâ une question que l'historien se pose, mais ce n'est pas son râie, mais celui de l'hiii. ii. D'y re'pondre.

Se fondant sur l'experience du puii, cjui, d'ailleurs n'est jamaii complete et qui ne peut mener î une preVision rigoureusement i l'historien peut tout au plus affirmer que le sens gene'ral du loppement de la societe va, dans le cas d'une configuration politiqw du type du Commonwealth, vers le renforcement des tendancM | l'inde'pendance complete des parties qui le composent.

îl M.1 i – F r i e d r i c h E n g e 1 s, Opere, voi 1, E. S. P. L. P., Bucureşti, 1957, pp. 497-502. Ol 2, E. S. P. L. P., Bucureşti, 1958, pp. 599-605, 666-681. Voi. 6, E. P., Bucureşti, 1959, pp. 162-164.

Voi. 7, E. P., Bucureşti, 1960, pp. 229-243, 315-319, 457-504.

        : E. P., Bucureşti, 1960, pp. 218-234, 391-397, 502-509.

Rol. 9, E. P., Bucureşti, 1959, pp. 102-110, 125-141, 156-164, voi. 13, E. P., Bucureşti, 1962, pp. 321-329, 517-520, 547-562. Voi. 14, E. P., Bucureşti, 1963, pp. 83-92, 304-311. Voi. 15, E. P., Bucureşti, 1963, pp. 79-83, 104-108, 166-170, voi. 2, E. P., Bucureşti 1960, pp. 119-252.

Voi. 3, E. P., Bucureşti, 1961.

Voi. 4, E. P., Bucureşti, 1961.

Voi. 16, E. P., Bucureşti, 1963, pp. 180-189.

Voi. 27, E. P., Bucureşti, 1964, pp. 309-432.

În alcătuirea accscei bibliografi: am avut în vicieri; următorul criteriu: în lob

Lucrări generale, am trecut studiile care se referă la Anglia numai pariul.

Intrări generale de istorie britanică figurează studiile de istorie engleza cart ie it numai în parte la probleme coloniale; în rubrica următoare, Lucrâri gcnrr<i/r >ptf Imperiul şi colonialismul britanic, am cuprins lucrările care se îeferă, în i”gul lor, sau cu precădere, la Imperiul şi colonialismul britanic; în sfârşit, prin i'rc'iale, am înţeles studiile privitoare numai la o problemă, sau numai la o ij pottl a expansiunii coloniale britanice.

Declaraţie cu privire la poziţia PUR l” problemele mijeam muniste şi muncitoreşti internaţional ă de Plenara larg a CC al PMR din aprilie 1964, E. P. Bucureşti, 1964. NicolaeCeauşescu, Raportul CC al PCR cu privire la activitatea Partidului în perioada dintre Congresul al Vlll-lea şi Congresul al IX-ltt al PCR, E. P., Bucureşti, 1965.

Rezoluţia Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman, în „Scânteia”, an. XXXIV (1965), nr. 6689, p. 3.

Izvoare

B e n n e 11, G e o r g e, The Concept of Empire. Burke to Attlee, 1774- ed a Vil-a, voi. I: to 1898, New York, 1963. Fairbank, John R., China's Response to the West. A Documentar, Survey, 1839-1923, ed. A Ii-a, Cambridge Mass., 1961. I r & g a u 11 G u y – T r u d e 1, M a r c e 1 – B r u n e t, M i c h e 1, Histonr du Canada par Ies textes, voi. I (1534-1854), voi. II (1855-1960), Montreal şi Paris, 1963. Harlow, Vincent – Madden, Frederick, British Colonial

Developments, 1774-1834. Select Documents, Oxford, 1953. Jennings, Ivor – Y o u n g, C. M., Constituţional Laws of the

Commonwealth, Oxford, 1952.

Keith, Arthur Berriedale, Selected Speeches and Document. ' on British Colonial Policy, 1763-1917, ed. A IV-a, voi. I-II, [Londra], 1961. K e n n e d y, W. P. M., Documents of the Canadian Constituţia);

J759-19li, Toronto, 1918. Mansergh. Nicholas, Documents and Speecbes on Commonwealth

Affairs, 1952-1962, Londra, 1963.

Shortt, Adam – Doughty, Arthur G., Documents concernant l'histoire constitutionnelle du Canada, 1759-1791, Ottawa, 1911.

Tyrrell, J. B., Documents relating to the Early History of Hudson

Bay, Toronto, 1931.

W a 11 a c e, W. Stevitt, Documents relating to the North-West C ± pany, Toronto, 1934.

C. K., Britain aiul tkt Indepeiuienct of Latin America, IU 12-1830. Selected Di”, 1 officcs Archives, voi. I-II, Oxford, 1931

Lucrări generale i i ii 1 t, J a c q u e s, Procesul colonialismului, Bucureşti, 1960. Intjct, B u r c h a r d, Urahes junges Afrika, Berlin, 1963. H n i o li w i „, Henri, Les formes et Ies methodes de la colonisation des etats continentaux, în l'Europe du XlX-e et du XX-e siecle (1870-1914). Problemes et interpretations bistoriques, sub red. Lui Max Beloff, Pierre Renouvin, Franz Seim i bel şi Franco Valsechi, voi. II, Milano, [1962], pp. 1013-1049.

Uiischwig, Henri, Histoire, passe et frustration en Afrique noire, în „Annales”, an. 17 (1962), nr. 5, pp. 873-874. Iţunu, Pierre, L'Amerique et les Ameriques, [Paris], 1964.

E t, F r a n c o i s, Angleterre et France au XVIlI-e siecle. Essai d'analyse comparee de deux croissances economiques, în „Annales”, an. 21 (1966), nr. 2, pp. 254-291. I lumps, Hubert, La fin des empires coloniaux, ed. A IlI-a, Paris, 1963. I r d e s, Michael, Asia în the Balance, [Londra, 1962].

— Ii-iljung, Heinrich, Das Zeitalter des Imperialismul ' 1914, voi. I-II, Berlin, 1914-1922.

        'iilicr, A. A.. – Miller, A. F., Changements politiquei tt i miques dans les pays d'Asie et d'Afrique au XX-v tiii li, în XH-e Congres International des Sciences Historiqtut, Rapl voi. II, Histoire des Continents, Vicna, [1965], pp I I I 161,. i r t c n, George W. F., Imperialismul vot 1914, cd. T II i, voi. I-II, Munchen, 1963.

        , Georges, La politique coloniale et It partage de l. i aux XlX-e et XX-e siecles, Paris, 1937 [Col. „L'cvolutio I Immanite”, voi. LXXXVIII].

Histoire generale des civilisations, sub red. Lui Mauri, l (i o u z e t, voi. IV-VII, Paris, 1953-1959.

Hunton, Alphaeus W., Destinele Africii, Bucureşti, 1960.

Imperialisticeskaia borba ia Afriku i osvoboditelnoe dvijenie narodov, Moscova, 1953.

Istoria diplomaţiei, ed. A Ii-a, voi. I, Bucureşti, 1962.

Joos, Louis C. D., Breve histoire contemporaine de l'Afrique Noire, voi. II, De la colonisation î l'independence, Paris, [1964]. J u 1 i e n, C h., A n d r e, Les voyages de decouverte et Ies premiers eu blissements (XV-e-XVI-e siecles), Paris, 1948. Koebner, Richard, Empire, Cambridge, 1961. Kulischer, Josef, Allgemeine Wirtschaftsgeschichte des Mittelalters und der Neuzeit, voi. II, Miinchen-Berlin, 1929. Lannes, Xavier, L'expansion demographique, la B e 1 o f f, Renouvin, Schnabel, Valsecchi, op. Cit., pp. 871-906. L e g u m, Colin, Le panafricanisme î l'epreuve de l'independancc, Paris, [1965], Maghidovici, I. P., Istoria descoperirilor geografice, Bucureşti, 1959. M a h n-L ot, Marianne, Colotnb, Bristol et l'Atlantique Nord, în „Annales”, an. 19 (1964), nr. 3, pp. 522-530. Mauro, Frederic, L'expansion europeenne (1600-1870), Paris, 1964 [Col. „Nouvelle Clio”, nr. 27].

Mo raze, Charles, Les bourgeois conquerants, Paris, 1957. M o u r i n, Maxime, Histoire des Grandes Puissances, 1918-1958, ed. A IlI-a, Paris, 1958. Nevins, Allan-Commager, Henry Steel e, Istoria Statelor

Unite, Bucureşti, [1945].

Novaia istoriia stran zarube] noi Azii i Afriki, Leningrad, 1954.

Noveisaia istoriia Afriki, Moscova, 1964.

Peuples et civilisations, Histoire generale publiee sous la direction de Louis Halphen et Philippe Sagnac, voi. IXXVIII, Paris, 1930-1948.

Renouvin, Pierre, La question de l'Extreme-Orient, 1840-1940, Paris, [1946].

Sedillot, Reni, Histoire des colonisations, Paris, [1958]. Siegfried, Andre, La Crise Britannique au XX-e siecle, ed. A IlI-a, Paris, 1931. Sik Endre, Histoire de l'Afrique Noire, voi. I, Budapesta, 1961, voi. II (în 1. Maghiară), Budapesta, 1964. Sternberg, Fritz, Le Conflit du Siecle. Capitalisme et socialisme î l'epreuve de l'histoire, Paris, [1958].

— Vsemirnaia istoriia, voi. VIII-IX, Moscova, 1961-1962.

Woddis, Jack, Calea Africii, Bucureşti, 1965.

Lucrări generale tic

Allllcy, M aurice, Great Britaii, I Moiim Ilistory, Ann

Arbor, 1961.

K, J. B., The Reign of Elizabeth, 1558-1603, Oxford, 1949 [The

Oxford History of England, voi. VIII]. - s, MargaretGay, The Enforcement of English Apprenticeship.

A Study în Applied Mercantilism, 1563-1642, Cambridge

Mass., 1956.

I, R a 1 p h, English Foreign Trade, 1700-1774, în „The Economic History Review”, seria a Ii-a, voi. XV (1962), nr. 2, pp. 285-303.

I i li < r, F. J. (Sub red. Gen. A lui-), Essays în the Economic and Social History of Tudor and Stuart England, în Honour of R. H. Tawney, Cambridge, 1961 iner, Samuel Rawson, History of England from the Accession of James I to the Outbreak of the Civil War, 1603- 1642, voi. I-X, Londra, 1884-1886.

Fii 11, Christopher, The Century of Revolution, 1603-1714, ed.

A Ii-a, Edinburgh, 1962 [A History of England, sub red. Lui

Christopher Brooke şi Denis Mac Smith, voi. V].

I n s k i, E. A. -Levitki, I. A., Angliiskaia burjuaznaia revoliitţiia XVII veka, voi. I-II, Moscova, 1954. I on, A. L., A People's History of England, LonJi. i, iv. (,. Stein, Wallace, The English People on the Eve oj ' zation, 1603-1630, New York, [1954].

Ins, Caroline, The Eighteenth-Century Common

Studies în the Transmission, Development and Circumstcm.

English Liberal Thought from the Restoratioii of Charh 11, nntil the War with the Thirteen Colonies, Cambridgi 1961.

Ii, William Robert, The Constitution and Financi

Scottish and Irish Joint-Stock Companies to 1720, voi. I- 111, Cambridge, 1910-1912.

Ptrling, John G., The South-Sea Company. An Historical Essay and Bibliographical Fgding List, Boston Mass., 1962.

Lucrări generali despre imperiul şi colonialismul britanic

Adams, James Truslow, On the Term „British Empire”, în „

American Historical Review”, XXVII (1922), nr. 3, pp. 485 Amery, Julian, The Life of joseph Chamberlain, voi. IV. 1901-

York, 1907. Beer, George Louis, The Old Colonial System, partea I, 1660-

Schnabel, Valsecchi, op. Cit., pp. 1051-1094. Brie, Friedrich, Imperialistische Stromungen în der Englischen Li teratur, ed. A Ii-a, Halle, 1928. Ii i unschwig, Henri, La politique coloniale de l'Angleterre du

XVIIl-e siecle î la veille de la guerre de 1914, în „Revue Histo rique”, an. 85 (1961), tom. CCXXVI, pp. 441-460. B i u n t, P. A., Reflections on British and Roman Imperialism, în „Coin parative Studies în Society and History”, voi. VII (1965), nr. 3, pp. 267-288. Burt, Alfred Le R o y, The Evolution of the British Empire and

Commonwealth from the American Revolution, Boston, [1956].

— The Cambridge History of the British Empire, voi. I-III, Cambridge, 1929-1959. Chevallier, Jea n-J a c q u e s, L' evolution de V Empire Britannique, voi. I-II, Paris, 1930.

C o h e n, A n d r e w, British Policy în Changing Africa, Londra. 1959. C o x, I d r i s, Aufstieg und Niedergang des Britischen Empire, Berlin.

         [1962]. Crouzet, Francois, Commerce et empire: l'experience britannii/uc du libre-echange î la premiere guerre mondiale, în „Annales” an. 19 (1964), nr. 2, pp. 281-310.

Crouzet, Maurice, Joseph Chamberlain, în Les politiques d'expan-sion imperialiste, Paris, 1949, pp. 157-206 [„Colonies et em-pires”, col. Publicată sub conducerea lui C h. - A n d r e Julien, seria I: „Etudes cdloniales”, nr. 5J.

On, A 1 b e r t, VEmpire coloniale, Paris, 1923.

L'alme R., Criza Imperiului britanic, Bucureţti, 1951 I e, D. A., The Commercial Empire oj the Atlantic, 1607-1783, în „The Economic History Review”, seria t Ii-a, voi. XV, (1%2). Nr. 2, pp. 205-218.

I low, Vincent T., The Founding of the Second British Empire, voi. I-II, Londra, 1952-1964.

I14 i I o w, Vincent T., The Historian and British Colonial History, Oxford, 1951. Ier sori, H. <D., Colonies and Raw Materials, Oxford, 1939 [Oxford Pamphlets on World Affairs, nr. 7]. M,., lson, H. V., The British Empire, Oxford, 1939 [Oxford Pamphlets on World Affairs, nr. 2].

I ii i n g s, I v o r, The Approach to Self-Government, Cambridge, 1956. 1 i li, A. B e r r i e d a 1 e, Constituţional History of the First British

Empire, Oxford, 1930. R, K1 a u s E., British Colonial Theories, 1570-1850, Toronto.

I.1 i n i, G., La colonisation anglaise, voi. I-II, Paris, 1920. M o i i o n, W. L., The Local Executive în the British Empire, 1763-18 în „The English Historical Review”, LXXVIII (1963), U pp. 436-457. Robbinson, Kenneth – Madden, Frederick, Et perial Government, prescnted to Margery Perham, Oxford, n son, Ronald – G a 11 a g h e r, John – Denny, Alic”, Africa and the Victorians, New York, 1961. Kpt K, A. L., The Eliiabcthan Age. The Expansion of Elizal l'. ngland, Londra şi New York, 1955.

Lyler, Robert Livingştone, The Fall 4d Colonial

System. A Study în British Free Trade, 1770-1870, New York, 1945.

Hey, John, La fin de l'imperialisme, Paris, [1961]. 01on, A. P., The Imperial Idea and its Ennemies. A Study în British Power, Londra, 1959.

Walker, Eric A., The British Emjmr, ; trttcture and Spirit, a Ii-a, Oxford, 1944. Williamson, James A., A Short History of British Expansi ed. A III-a, voi. I-II, Londra, 1945. Williamson, James, A., The Age of Drake, ed. A Ii-a, Lon

Lucrări speciale a) ISTORIA SCLAVAJULUI

Coupland, Reginald, The British Anti-Slavery Movement, ed.

A Ii-a, Londra, [1964]. Mannix, Daniel P.

— Cowley, Arthur, Black Cargoes. A

History of the Atlantic Slave Trade, ed. A III-a, New York, b) COLONIILE ENGLEZE DIN AFRICA 1. Studii generale

Brunschwig, Henri, L'Afrique britannique, în „Revue Historique”, an. 81 (1957), tom. CCXVII, pp. 86-115. G i g 1 i o, C a r 1 o, La politica africana dell'Inghilterra nel XlX-me secoln, Padova, 1950. Pollet, Maurice, L'Afrique du Commonwealth, Paris, [1963].

Bennett, Georgc, Kenya, a Politicul History. The Colonial Period, Londra, 1963. Coupland, R., East Africa and its Invaders, from the Earliest Timeto the Death of Seyyid Said în 1856, Oxford, [1961]. (Reimpri mare a ed. I, din 1938). Coupland, R., The Exploitation of East Africa, 1856-1890. Thi

Slave Trade and the Scramble, Londra, [1939]. G i 11 a r d, D. R., Salisbury's African Policy and the Heligoland O/r> of 1890, în „The English Historical Review”, LXXV (1960), nr. 297, pp. 631-635. G1 u h o v, A. M., Britanskii imperializrn v vostocinoi Afrike, 1945-

Ingham, Kenneth, A History of East Africa, New York, [1962]. Ingham, Kenneth, The Making of Modern Uganda, Londra, [195S | ton, Thomas E., />'; />, Rtd Sta

Area. 1800-1878, Hamden (., | i >. i | indtrion, G. N., The Anglo-Com. i tni oj MW and tbt

Upper Nile, în „The Englisl. Hiltorlctl ELt^tv”, LXXVIII (1963), nr. 306, pp. 49-72.

B o t h e n, A., Britain, the Sahara and the Western Sudan, 1788- c s, K. G., The Royal African Company, Londra, 1957. I ' ' Ic c, K. O n w u k a, Trade and Politics în the Niger Delta, 1830-

J. M., A History of the Gambia, Cambridge, 1940. I I <> v d, A 1 a n, The Drums of Ramaşi. The Story of the Ashanti Wars, Londra, 1964. I>ury, C. W., The Western Slave Coast and its Rulers, Oxford.

— The Cambridge History of British Empire, voi. VIII, South

Africa, Rhodesia and the Protectorates, Cambridge, 1936. - n port, T. R. H., The South-Afrkan Rebellion, 1914, în „Tl. r English Historical Review”, LXXVIII (1963), nr. 306, pp/I 94. L, Ethel, The Question of Imperial Complicity în lb</Raid în „The English Historical RevW, I XVIII (1 nr. 269, pp. 582-593.

Oftlbraith, John S., Reluctant Empire. British Policy on tki South-African Frontier, 1834-1854, Berkeley |i I.>. An 1963. Y, James and Ethel L., A History of thţ Discovery oj tki

Witwatersrand Goldfields, Johanncsbur^, 1940.

I I i i I ci w, Vincen t, Sir Frederic Hamilton's Narrative of Events relative to the Jameson Raid, în „The Englisl) I listorical Re< LXXII (1957), nr. 283, pp. 279-305. C ord, J. J., South-African Stmggle, Pretoria, 1952.

Mason, Philip, The Birth of a Dilemmj. L'he Conquest and Settli ment of Rhodesia, Londra, 1958. Shepperson, George – Price, Thomas, Independe

African. John Chilembwe and the Origins, Setting and Sign ficance of the Nyassaland Native Rising of 1915, Edinburg]

Bouvier, Jean, Les interets financiers et la question d'Egypte, 1875- pp. 75-104. G o 1 d o v i n, A. M., Din istoria instituirii protectoratului englez asu

Egiptului, 1914, în „Analele Româno-Sovietice”, seria istoriei an. X (1956), nr. 4, pp. 75-90. Gol do vin, A. M., Eghipetskaia revoliuţiia 1919 goda, [Leningrad |, Idem, A Modern History of the Sudan, Londra, [1961]. Marlowe, John, A History of Modern Egypt and Anglo-Egyp

Relations, 1800-1956, ed. A Ii-a, Hamden Conn., 1965. Marsden, Arthur, Britain and the „Tunis Base”, 1894-1896, în „The English Historical Review”, LXXIX (1964), nr. 310, pp. 67-96. Rafin, Abdarrahman ArVosstanie 1919 goda v Eghipte, Moscova, 1954. Rotştein, F. A., Xahvat i zakabalenie Eghipta, ed. A Ii-a, Moscova, 'Eghipte (1882-1956), Moscova, 1961. Tignor, Robert L., The „Indianization” of the Egyptian Administration under British Rule, în „The American Historical R:1 view”, LXVIII (1963), nr. 3, pp. 636-661.

C) AMERICA DE NORD. CANADA.

Bailyn, Bernard, The New-England Merchants în the Seventeenth

Century, ed. A Ii-a, New York, 1964. Brebner, John Bartlet, North Atlantic Triangle. The Interplay of Canada, the United States ad Great Britain, ed. A IV-a, Nev.-

Havcn, [1949], cbner, J. Bartlet – Mtitfll ' A Modern History, Ann Arbor, | I

The Cambridge History oj il>,.1. VI, Canada and New Foundland, Cambrai itipland, ' Reginald, The Durktm Report, ed, 11-a, Oxford [1946].

Tighton, Donai d, The Story of Canada, Londra, [1959]. Noughue, B e r n a r d, British Politia and the American Revo-lution. The Path to War, 1773-1775, Londra, 1964.

Ihlcn, C 1 a u d e, L'Amerique anglo-saxonne de ÎS 15 î nos jottrs, Paris, 1965 [Col. „Nouvelle Clio”, nr. 43]. I I l) r a i t h, John S., The Hudson's Bay Company as an Imperial

Factor, 1821-1869, Berkeley şi Los Angeles, 1957. I li ti, Marcel, Histoire du Canada, Paris, 1946. I I, H a n s, Probleme der Britischen Reichspolitik în Kanada: die Rebellion von 1837, Marburg, 1960.

Ed. A IV-a, voi. I-II, Montreal, Paris, [1960].

Oisa Harold A., Essays în Canadian Economic History, [Toronto], 1956.

History, ed. A Ii-a, [Toronto], 1956. N i s, Mary Quayle, An Economic History of Canada, ed. A III-i, Toronto [1954]. ÎN ii n t a g n e, Maurice, Le fcderalisme CMUtdiet) Evolution tt problemes, Quebec, 1954. I o y d, Christopher, The Capture of Quebec, Londri [1959]

Standford California, [1959].

Di ton W. L., Manitoba. A History, [Toronto], 1957. LllO n, C. H., Who captured New Amsterdam:'. În „The Englisli

Historical Review”, LXXII (1957), nr. 284, pp. 469-474. I e h c n, E d u a r d, Canadianism. Zur Ginesil der Kanadischen A/ii

Hon, în „Historische Zeitschrift”, 1934, voi. 150, caiet 3, pp. 497-558.

D) INDIA ŞI ASIA DI SUD-MT inova, K. A., Angliiskoe zavOi Indii v XVIII vele, Moscova, 1958. Cady, John F., A History of Modern Burma, Ithaca (New York).

— The Cambridge History of the British Empire, voi. IV, British India, 1497-1858, voi. V, The Indian Empire, 1858-Cambridge, 1929-1932.

Chand, Tara, History of the Freedom Movement în India, voi. I.

         [Delhi, 1961]. Coupland, Reginald, Britain and India, 1600-1945, ed. A II a

Londra, [1946]. Idem, The Indian Problem, 1833-1935, voi. I, ed. A IlI-a, Oxford, [1943]; voi. II, ed. IlI-a, Indian Politics, 1936-1942, Oxford, [1943]; voi. III, ed. Ii-a, The Future of India, Oxford, [19441. Cumpston, Mary, Some early Indian Nationalists and their Alliff în the British Parliament, 1851-1906, în „The English Historical

Review”, LXXVI (1961), nr. 299, pp. 279-297. Dupuis, Jacques, Histoire de Vinde et de la civilisation indienne, Paris, 1963. Edwardes, Michael, The Battle of Plassey and the Conquest <>/

Bengal, Londra, 1963.

Idem, Battles of the Indian Mutiny, Londra, [1963]. H a m b 1 y, G. R. G., Richard Temple and the Puhjab Tenancy Act of 1868, în „The English Historical Review”, LXXIX (1964), nr. 310, pp. 47-66. H a r n e 11 y, P., The Indian Cotton Duties Controversy, 1894-1896, în „The English Historical Review”, LXXVII (1962), nr. 305, pp. 684-702.

Holderness, T. W., Peoples ans Problems of India, Londra, [1923]. H u 11 e n b a c k, R. A., The French Threat to India and British Relations with Sind, 1799-1809, în „The English Historical Review”, LXXVI (1961), nr. 301, pp. 590-599.

Kennedy,}., A History of Malaya, A. D. 1400-1959, Londra, 1962. Mac Rae, Malcolm, Sir Charles Trevelyan's Indian Letters, 1859- nr. 305, pp. 706-712. M a r s h a 11, P. J., The Personal Fortune of Warren Hastings, în „The

Economic History Review”, seria a Ii-a, voi. XVII (1964), nr. 2, pp. 284-300.

R. J., Imperialism and „in Polii > m India, 1853-

         (1964), nr. 1, pp. 134-145.

N”hru, Jawaharlal, Descoperirea Indul, l'. u, uicşi i, 1956 Novaia istoriia Indii, Moscova, 1961. Noveisaia istoriia Indii, Moscova, 1959.

L'„ i p o v, A. M., K voprosu o rol' radjputskogo krestianstva v indiis-kom naţionalnom vosstanii 1857-1859 godov, în „Voprosî istorii”, 1957, nr. 6, pp. 71-83. E, Saul, Britain and South-East Asia, Baltimore, [1962].

Hothermund, Dietmar, Die Rolle der westlichen Bildungsschicht în den politischen Massenbewegungen în Indien im 20. Jahrhun-dert, în XII-e Congres International des Sciences Historiques, Rapports, voi. II, Histoire des Continents, Viena, [1965], pp. 163-176.

        ' i n li a, B a n e r j e e, Istoriia Indii, Moscova, 1954.

S i n k e s, E r i c, The English Utilitarians and India, Oxford, 1959.

        ' n i li t r 1 a n d, L u c y S., The East India Company în Eighteenth-Cen-tury Politics, Oxford, 1962.

e) INDIILE DE VEST $1 AMERICA DE SUD

II nlow, V i n c e n t T., A History of Barbados, 1625-1685, Oxford, 1926, ifmann, William W., British Policy and the Independence of Latin America, 1804-1828, New Haven, 1951.

P ires, Richard, Merchants and Planters, Cambridge, 1940.

N>, War and Trade în the West Indies, 1739-1763, Oxford, i m, Yankees and Creoles. The Trade between Norlh tk (

West Indies before the American Revolution, Cambrid 1956.

Mi am son, James A., English Colonies în Guian* and on Amazon, 1604-1668, Oxford, 1923.

F) ORIENTUL APROPIAT ŞI MIJLOCIU. ASIA CENTRALA '

Dtlgupta, Pa rimai, La politique angluisc en Asie Centrale intri 1878 et 1885, Paris, 1951 (Teză dactilografiată).

L'.'iilatshahi, Esmael, Le conflit anglo-persan î propos de Herat (1828-1857), Paris, 1959 (Teză dactilografiată).

Fitzsimons, M. A., Empire by TtetH u and the Middle l'. i în the Twentieth Century, Londra, 196 Lamb, Alastair, Britain and Chintst Central Asia. The Roatl

Lhasa, 1767 to 190%, Londra, [1960]. Monroe, Elizabeth, Britain's Moment în the Middle East, 191-1 glish Historical Review”, LXIX (1954), nr. 273, pp. 554-579. Woodhouse, C. M., Britain and the Middle East, Geneve-Pg) PACIFICUL. AUSTRALIA ŞI NOUA ZEELANDĂ.

Barnard, Marjorie, A History of Australia, [Sydney, 1962]. Brunschwig, Henri, Colonisation britannique. Ocean Pacifiqut

Ocean Indien, în „Revue Historique”, an. 85 (1961), tom.

CCXXV, pp. 457-470.

— The Cambridge History of the British Empire, voi. VII, partea I, Australia, Cambridge, 1933; voi. VII, partea a Ii-a, New

Zealand, Cambridge, 1933. (I.i r k, C. M. H., A History of Australia, voi. I, From the Earliest

Times to the Age of Macquarie, Melbourne, [1962]. I1i t z p a t r i c k, B r i a n, British Imperialism and Australia, 1783-1833, An Economic History of Australasia, Londra, [1939]. G r a 11 a n, C. H a r 11 e y, The Southwest Pacific to 1900, Ann Arbor, [1963]. Nowack, Wilhelm, Australia – continentul contrastelor, Craiov. i [f. A.].

Pike, Douglas, Australia, the Quiet Continent, Cambridge, 1962. Sinclair, Keith, A History of New Zealand, ed. A Ii-a, Londra, [1960]. Williamson, James A., Cook and the Opening of the Pacific, ed. A II-a, Londra, 1948. Wright, Harrison M., New Zealand, 1769-1840. Early Years of Western Contact, Cambridge Mass., 1959.

INDICE I>K PKRSOAiNl-: ll>i) js Hilmi, kediy al Egiptului

— 1914), 290 nota 2, 343 Abdullah ibn Hussein, emir şi rege al Iordaniei (1921-1951), 391 nota 2, 420 nota 1/Muiullah ibn Mohammed, locuitor al lui Mahdi, în Sudan, (1885-1898), 295-296, 342 ' ur-Rahman, emir al Afganis->. inului (1880-1901), 285 în de Moleyns, episcop de i hichester (1445-1450), 13 Alimed, şah al Iranului (1909-

Albcmarle, George Monk, duce de – vezi Monk mdru I, ţar al Rusiei (1801 – 1825), 138 andru VI Borgia, papă (14921503), 21 şi nota 2 AM bcn Hamud, sultan al Zanzi-I. Irului (1896-1911), 337

Miullah, emir al Afganistanului (1919-1929), 390 Ankrah, general ghanez, 423 nctil-Duperron, Abraham Hy-li mtlie, (1731-1805), orienta-lilt francez, 87 nota 3 bi, Ahmed, (1839-1911), colonel, conducător al mişcării na-ile egiptene, (1881-1882), Ailirhurst, Thomas, călător pe At-lantic, la începutul secolului al XVl-lea, 18 fc, Clement Richard, (n. 1883), politic englez, 419 n, (1915-1947), general ii de stat birman, 389, 419 ia 2

1), Mare Mogul (1658- i 17), 68-69, 84 nota 6

Amobindo Gosh, (1872-1950), om politic şi literat indian, 349

Bacon, Francis, (1561-1626), filosof englez, 30, 41 Bacon, Nathaniel, conducător al răscoalei din Virginia (1675-

Smyth, (1857-1941), general englez, 327 Bahadur Şah II, ultimul Mare Mo gul (1837-1857), 228, 232 Baker, Samuel White, (1821 – cuatoriale, 253, 256, 293 Baldwin Robert, (1804-1858), om politic canadian, 195 Baldwin, Stanley, lord Bewley,

— 1947), lider conservator britanic, 378 Balfour, Arthur James, (1848- politic australian, 307 Baltimore, Cecil < alvert, lord

— 1675), Întemeiem al co loniei Maryland, 14, 43 Bambata, şef zulus, 334 Banda, Hastings Kttnuzu, (a şedinţele republi i-i, 425

Banks, Joseph, (1743-1820), turalisi şi e: ploi itor engli, Iii

Bannerjee, W. Int al burgheziei indiene, 239 Bass, George, ţxplorator al Aui traliei ('< III), 110

Beaconsfield, lord – vezi Dil raeli

Becon, Thomas, (1512-1587), promotor al Reformei anglicane, 26

Beecroft, John, agent comercial englez în delta Nigerului (1849) 212

Bekir Sidhki, om politic irakian, 392

Bell, J. T., agent englez în Abisinia, 256

Bentinck, William, (1774-1839), guvernator al Indiei (1828- -1835) 167, 174

Beyers, Christian Frederick, (1869-1914), general bur, 328, 332

Bismarck, Otto von – (1815- -1898), cancelar german, 289- 290

Blake, William, (1757-1827), poet englez, 131

Bligh William, (1754-1817), guvernator în New-South-Wales, 112

Blundell, Michael, om politic în Kenya, 422

Bonaparte, Eugene Louis Jean Jo-seph, (1856-1879), fiul lui Napoleon III, 301

Borden, Robert Laird, (1854- -1937), prim ministru canadian, 362-363, 409

Bose, Subhas Chandra, (1897- -1945), om politic indian, 384, 388 şi nota 1

Botha, Louis, (1862-1919), general şi om de stat bur, 327-331, 334 nota 2, 336, 398

Bourassa, Henri, (1868-1952), om politic şi scriitor franco-canadian, 309

Bourbon, dinastia de – 72, 143

Boxeri, răscoala – lor, vezi Yi-ho-t'uan

Braddock, Edward, (c. 1695- -1755), general englez, 82

Bright, John, (1811-1889), publicist şi politician liberal, 158, 176, 239 l; ki ' harles Vyner, ultimul i. ilb” din Sar. iw. il-

         (1946), 182 Brooki James, primul „rajah alb” din Sarawak (1841), IX.” Bruce, James, explorator al Abi siniei (1768-1772), 106 Brunschwig, Henri, istoric fran cez contemporan, 262 Buller, Redvers Henry, (183'*

— 1908), general englez, 327 Bulwer-Lytton, Henry, lord Dall ing, (1804-1872), diplonuu englez, ministru la Washington

         (1850), 188 şi nota 2 Burgers, Thomas Francois, (1834

— 1881), preşedinte al Transvaalului, 300 Burghley, William Cecil, lord

— 1598), ministru al reginei Elisabeta I, 16, 22 Burke, Edmund, (1729-1797), om politic englez, 97 nota 2, în Afganistan (1835), 178 Burnham, Forbes, (n. 1923), om politic în Guyana britanică, 427 Burton, Richard Francis, (1821-

— 1893), explorator al Africii ecuatoriale, 253 Bussy-Castelnau, Charles Patis sier, marchiz de – (1720-

— 1785), guvernator francez în

India, 102 Byng, John, (1704-1757), amir.nl englez, 83 Byron, George Gordon, (1788-

— 1824), poet englez, 175 Byron, John, (1723-1786), navi gator englez, bunicul preceden tului, 107 nota 2, 108

Cabot, John, navigator genovei în slujba Angliei (sfârşitul sa al XV-lea), 17-18, 24, 26

Scbastian, fiul precedentului, t, l'ierre du – comerciant in. Ii canadian, simpatizant al iluţiei americane, 94 ion, Verney Lovett, (1844-

I X')4), explorator al Africii uatoriale, 253 ipbcll, Colin, baron Clyde, (1792-1863), general englez,

         (nnning, Charles John, (1821- 1862), guvernator al Indiei, Fiul lui George Canning, 230- 231,255 iing, George, (1770-1827), ninistru de externe englez, 185 ' uleton, Guy, lord Dorchester, i/al Canadei, 89, 91, 93 noI I

        < „rlyle, Thomas, (1792-1881), Io/of englez, 271 unarvon, Henry Howard Molyneux Herbert, lord – (1831

         (jrol I, rege al Angliei (1625-

U. X5), 55, 60-61, 64, 68 Carteret, Phillip, navigator en-1. /. În Pacific, 108 kt, Jacques, (1491-1557) pi imul explorator francez al I.madei (1534-1542), 80, 249 nota 3 < ic-orges-Etienne, (1814-1873), politician canadian, 249 nota 31 niwayo, rege al zuluşilor, 3011 li. imberlain, Joseph (1836- 1914), om politic englez, 275, H4, 315 şi nota 2, 316-317, 124-326, 378, 417 hamberlain, Neville, (1869- IM40), om politic conservator, hui precedentului, 378 'in velin, Bernard Francois, (1766-1832), trimis francez la I ondra, 133 nota 2 pii, ii,

        ; i nota i

         (hild, |ohn, omandam al ti m i n i I omp inii i Indiiloi („fârţitul i” – ii), m i liil. l, [oiian, ni. ii. - omerciant (ifârţitul lec. XVII), 58 < lnlombwe, John, (1871-1915), conducător al răscoalei indigene din Nyassaland (1915), 334

Choiseul, Etienne Francois, duce de – (1719-1785), om politic francez, 107

Churchill, Winston Leonard Spen-cer, (1874-1965), om de stat englez, 385-386, 418

Clarendon, Edward Hyde, conte de – (1609-1674), om politic şi memorialist englez, 60

Clarendon, George William li. Derick Villiers, lord – (1800- 1870), ministru de externe englez, 242-243

Clayton, John Middleton, (1796- 1856), secretar de stat al S. U. A., 188 nota 2

Clayton-Bulwer, tratatul – între Anglia şi S. U. A. (19 aprilie 1850), 188

Clive, Robert, (1725-1774), comandant militar al Companiei Indiilor şi guvernator ii Bengalului, 87, 98, ') '> |i nota 2

Cobden, Richard, (1804-1865), om politic englei I ii

Colbcrt, Jr. iii Bâpi

Columb, Cmtofor, (1451 I mare navigatoi

Cook, James, (1728-1.

Explorator engl” I I

Cornwall. - I Ilarii i, (1 II general engli itoi 'I

Indici, 136

Courteen, Sir William, protnotoi al eoni. - i (ului. Olonial îr XVII, 36, 40

Craddock, proiectul – de con stituţii' pentru Birmania, 389

Creswell, fruntaş laburist sud-african, 336

Cripps, Sir Richard Stafford – (1889-1952), om politic englez, 418-419

Cromer, Evelyn Baring, lord – (1841-1917), guvernator al Egiptului, 291-292, 342

Cromwell, Oliver, (1599-1658), conducător al revoluţiei engleze din 1640-1660, 24 nota 3, 40 nota 3, 46, 52, 53 nota 2, 54-55, 67, 216

Cronje, Pieter Arnoldus, (1838- 1911), general bur, 326-327

Cudjoe, conducător al maroonilor din Jamaica, 117

Cunningham, James, promotor al comerţului cu Indiile Orientale, 40

Curtin, John, (1885-1945), om politic australian, 415

Curtis, Lionel, om politic australian, 363

Curzon, George Nathaniel, lord – (1859-1925), om politic englez, vice-rege al Indiei, 347

        /'. ilhousie, James Andrew Broun Ramsay, lord – (1812-1860), guvernator al Indiei, 226

Dampier, William, (1652-1715), navigator şi pirat englez, 108 şi nota 1

Darling, Ralph, (1775-1858), guvernator în New South-Wales (1825-1831), 198

Davis, John, navigator în nordul canadian (1585-1587), 19

Deakin Alfred, (1856-1919), om politic australian, 322

De Beer, fermier bur, pe pământul căruia s-a descoperit o mină de diamante, 254 nota 2

Defoe, Daniel, (c. 1660-1731), scriitor englez, autorul lui „Ro-binson Crusoe”, 108 nota 1

De la Rey, Jacobus Hercules, (1847-1914), general bur, 327, 332

Deli i Tlu'ophile, (1852-192t! ii ii de externe al Franţtl

Demangcon, Albert, (1872- TM i.il francez, 114 nota 1 Dcrby, Edward Geoffrey Smith

Stanley, lord – (1799-1869) politician conservator englez,

— 1676), amiral olandez, (> De Wett, Christian, (1854-lv general bur, 327, 331-332 Diderot, Denis, (1713-1784), filo zof materialist francez, 78 Dilke, Charles Wentworth, (1843

— 1911), publicist şi om politic englez, 271

Dingaan, şef zulus, 403 Dinizulu, şef zulus, 334 Disraeli, Benjamin, lord Beacons field, (1804-1881), om polii i.

Englez, 139, 158, 165 nota 1, ton, Guy Dost Mohamed, emir al AI nistanului (1826-1863), 178 şi nota 3, 179-180, 243 Drake, Francis, (c. 1541 – 1596), navigator şi corsar englez yj sec. Al XVI-lea, 20-22, 24, hardt, (1868-1963), om de şti inţă şi militant social americiu.

— 1903), om politic australian.

Emigrant irlandez, 262 Dupetit-Thouars, Abel Aubcri.

— 1864), amiral france* lor franceze din India, 86-87

rban, Benjamin, (1777-1849), i nator al Coloniei Capului, 207

I'ni li. un, John George Lambton, lord – (1792-1840), om poli-nglez, 193 şi nota 2, 194 'In. ud VII, rege al Angliei i I VOI -1910), 111 l instein, Albert, (1879-1955), n, James Bruce, lord – (1811-1863), guvernator al ' inadei 195

Victor Alexander Bruce, lord, (1849-1917), vice-rege al Indiei, 283

I lr. ibeta I, regina Angliei (1558- 1603), 12, 16, 20-21, 23-24, I llcnborough, Edward Law, lord

— 1871), preşedinte al < onsiliului de control şi guvern. itor general al Indiilor, 180,

        ! 31, 232, nota 2

I hot, Hugh, călător pe Atlantic l. i începutul sec. Al XVI-lea, 18 i ngcls, Friedrich, (1820-1895), 132, 209, 212, 217, 229, 231 ik, rege al Egiptului (1936- 1952), 397 l ith Aii, şah al Persiei (1798- 1834), 141 ii ibn Hussein, (1885-1933), emir şi rege al Irakului (1921 – 1933), 391 nota 2 i i in. mi, membri ai unei asociaţii rete irlandeze, 249 şi nota 4 i ilip de Anjou, rege al Spaniei, sub numele de Filip V (1700- 1746), 72

Roy, Robert, (1805-1865), guvernator al Noii Zeelande, 202; i llnders, Matthew, (1774-1814), l>lorator al Australiei, 110 – Phileas, eroul romanului 'Iul Pământului în 80 de ile”, 278

         (91806), om i ranl 'nun. (17061790), mii polittt.1 ini'i h. i n.

        'M li i. i, IV, (ISX4-1950), om politii neo zeelandej, 415 Preemantle, ofiţer englez, întemeiază Australia occidentală

         (1829), 198 French, John Denton Pinkstone, lord de Ypres, (1852-1925), general englez, 327 Freycinet, Charles Louis de Saulces de – (1828-1923), om politic francez, 288 Frobisher, Martin, navigator în nordul canadian (1576), 19-20 Froude, James Anthony, (1818- nota 1, 272 Fuad I, sultan (1917), apoi rege al Egiptului (1922-1936), 394

Gambetta, Leon, (1838-1882), om politic francez,.288-289

Gandhi, Mohandas Karamchand, supranumit Mahatma – (1869 -1948), mare om politic indian, 336, 345 nota 1, 379-386, 389, 418

Gardane, Claude Matineu, (1766- 1817), general, ti imis al lui Napoleon I în IVru. i, I I I

Gatacre, WUlum I gentral en glez, 327

George III, iege ii i (1760-1820), 101 l! 151

Ghica, Ion, (1816- I iitOI şi om politic roniin

Gilbert, I [umphrev, i i. ii co

Ioni/, ii n bi itanu ' peşti tic (mort în 1583), 23- I

Gillam, Zai lin y, i ondui pi Im i expediţie a (Companiei < rolfului Hudson în < anada (1668), 61

Gladstonr, William Ewart, (1809-18VS), om politic libei ii englez, 215, 265, 273, 278, 288, 290, 296, 301

Glubb-paşa, ofiţer britanic, în fruntea armatei Iordaniei, 420 nota 2 Godeheu, tratatul lui – (1754), debarcă în Barbados (1620), 36 Gosh Aurobindo, vezi Aurobindo Gosnold, Bartholomew, navigator pe coastele Americii de Nord

         (1603), 33 nota 2 Grant, James Augustus, (1827- ecuatoriale, 253 Granville, George Levensgower, lord – (1815-1891), ministru al coloniilor, 264 Grenville, George, (1712-1770), ministru englez, 125 Grey, George, (1812-1898), guvernator al Noii Zeelande, 202 Grotius (de Groot), Hugo, (1583

— 1643), unul din fondatorii dreptului internaţional, 52

Habibullah, emir al Afganistanului (1901-1919), 352, 390

Habsburg, dinastia de – 30 nota 1, 72

— Maximilian de – (1832- 1867), suveran al Mexicului, 252

Haider Aii, sultan de Maisur (mort în 1782), 101 – 102

Hakluyt, Richard, (c. 1552-1616), istoric al descoperirilor geografice, 26

Halifax, George Montagu Dunk, lord – (1716-1771), ministru englez, 125-126

Hampden, John, (c. 1595-1643), conducător al revoluţiei burgheze din Anglia, 33, 48

Harlow, Vincent Todd, (1894- 1961), istoric englez, 147

I Iu ir. un George, descoperă aui în Africa de Sud, 302 I In mi, feudal sudanez, 294 I l. istings, Francis Rawdon, lord

Moira, (1754-1826), guvernau” al Indiei, 177 Hastings, Warren, (1732-181K) guvernator general al Indici.

General englez, 228 Hawkins, John, negustor şi a< englez din sec. XVI, 19-20, glez în sec. XVI, tatăl prect dentului, 19 Hawkins, William, negustor, de barcă în India la 1608, 39 Hearne, Samuel, explorator. ii nordului canadian (1770-1772), interiorului Canadei (1754-

— 1413), 12 Henric VI, rege al Anglii i

— 1461), 13 Henric VIII, rege al Angliei

— 1547), 23, 25 Hertzog, James Barry Munnik

— 1942), general şi om de stat bur, 330-331, 399, 402- gustor din Londra (sfârşitul sec.

XVI), 24 Heydebreck, Joachim von

— 1914), comandant ger man în Africa de Sud Vr.i

         (1914), 332 Hicks, William, (1830-1883), general englez, 295 Hincks, Francis, (1807- 1SSS).

Om politic canadian, 195, 245 Hofmeyr, Jan Hendrik, (184p nia Capului, 324 Holkar, principe marat, 228

ic Heke, şef de trib al maorilor, 201 l ludson, Henry, explorator la în-initul sec. Al XVII-lea, 19 kes, William Morris, (1864- I'|C>2), prim ministru australian, 162, 371 i luskisson, William, (1770-1830), ministru de comerţ englez, 156 i nota 1 cin, regele Iordaniei (din 951), 420 nota 1 I lusscin Khamil, sultan al Egipiiilui (1914-1917), 3441 Imilman, Henry Mayers, (1842- 1921), socialist englez, 282

        /. noi” I, rege al Angliei (1603- 1625), 28-29, 31-32, 39- 40, 42 i lacob II, rege al Angliei (1685- -1688), 60, 64, 66 il>-Han, emir al Afganistanului (febr. - oct. 1879), 285 lunis, Harold A., istoric canadian, limail, kediv al Egiptului (IH63-1879), 242, 287-288, [91 luliu II, papă (1503-1513), 21 ntsu, shogun japonez (sec. XVII), 69 ni, Cheddi Berret, (n. 1918), om politic în Guyana britanică 427

I.i I.i, şef de trib în sudul Nigeriei, 257, 299 l. imcson, Leander Starr, (1853- l”17), agent colonialist bri-i. uiic, 324-325, 330 o, împărăteasă legendară a Japoniei (sec. III e.n.), 288 no-

        |ones, Ernest Charles, (1819- I S'69), poet şi militant char-i 160

I iarford, trimis britanic la l. lioran (1808), 140 luni., i I1. Lacobu”, (IK34- i,. un politii 252

A.ii-1 indigen din Uganl. i, Kadalie, Clement, fruntaş sindical sud-african, 401, 402 nota 2

Kaunda, Kenneth David, (n. 1924), om politic african, preşedintele Zambiei, 424, 426

Kelsey, Henry, explorator al centrului Canadei (1690-1692), 62, 83

Kemp, J. C. G., conducător al răscoalei bure din 1914, 332

Kent, Edward Augustus, duce de – (1767-1820), tatăl reginei Victoria, 93 nota 1

Kenyatta, Kamau wa Ngcngi, Johnstone, supranumit Jomo – (n. 1893), om politic african, preşedinte al Kenyei, 408, 421, 422 şi nota 1

Kimberley, John Woodhouse, lord – (1826-1902), secretar de stat al coloniilor, 254 nota 2

King, William Lyon Mackenzie – (1874-1950), om politic canadian, 410

King, guvernator în Tasmania, întemeiază Mclbourne (1835), 198

Kipling, Rudyard, (1865-1936), scriitor englez, 272

Kitchener, Hor. uio Herbert, lord de Chartum, (1850- 1914 neral englez, 327, MI

Konkdhi, Dixon, Imuni sindicii din Rhoclcsi. i de Nord, 424

Kontofili, Hidara, condui I ii unei mişcSri antifiscale în Sicrra Leone (1931 a I

Krugor, Paul, şedinţe. ii Transvaalului, 300- -303, 305, 324-327, 329

Kwaku Du. i, ir; v, il. iş. tiniloi

Z-afontainc, Louis Hippolyu. (1807-1867), om politic cana dian, 195

Laird, Mac Gregor, (1808-1 _ comerciant englez pe Niger, 257

Lally-Tolendal, Thomas Arthur de – (1702-1766), guvernator al posesiunilor franceze din India, 87

Lansdowne, Henry Charles Keith Petty-Fitzmaurice, marchiz de – (1845-1927), vicerege al Indiei, 283

Laud, William, (1573-1645), arhiepiscop al Angliei, 43

Laurier, Wilfrid, (1841-1919), om politic canadian, 309, 354, 356

Lawrence, John Laird Mair, lord – (1811 – 1879), vicerege al Indiei, 237

Leeds, Thomas Osborne, duce de – (1632-1712), om politic englez, 70

Leigh, Charles, negustor din Londra (sfârşitul sec. XVI), 24

Icnin, Vladimir Ilici, (1870- – 1924), 7, 157, 221, 312, 314, 321, 349

I i opold II, rege al Belgiei (1865-1909), 341 nota 1 rps, Ferdinand de – (1805-1894), constructorul Canalului Suez, diplomat francez, 243

Lettow-Vorbeck, Paul von – (1870-1964), general german, 361

Levelleri, membri ai unui curent radical în revoluţia engleză, 49

Lincoln, Abraham, (1809-1865), 163, 245

Livingstone, David, (1813-1873), explorator al Africii, 203, 253

Lloyd-George, David, (1863- -1945), om politic englez, liberal, 362

Locke, John, (1632-1704), filosof materialist englez, 64, 77

Ludovic XIV, rege al Franţei (1643-1715), 72, 81

Ludovic-Napoleon, vezi Napoleon III

I rederick John Deall (181945), guvernator >l Nigeriei, 313, 339 Lytton, l'. dward Robert Bulv lord – (1831-1891), vi. Al Indiei, 285

A/ac Arthur, John, aduce oi im rinos în Australia (1794-1 „,]

— 1806), trimis englez în China

— 1793), 104 Macaulay, Thomas Babington

— 1859), istoric engkv, Işi nota 1, 11, 68, 158, 168, I l Macdonald, James Ramsaj

— 1937), lider laburist l. n tanic, 378, 395 Macdonald, John Alexandci

— 1891), lider conservata canadian, 246, 249 şi nota 3.

Canadian, 95 Mackenzie, Alexander, (1822-

— 1892), om politic canadian,

— 1861), om politic cant dian, 190-193 Mac-Mahon, Mărie Edme Patrii.

Maurice de – (1808-1893), mareşal, preşedinte al Republi cu franceze, 257 Macmillan, Maurice Harold, (n

New South-Wales (1809-1821), mare navigator, 20 Mahdi, Mohammed ben Ahninl.

Supranumit – (1844-1885), conducătorul luptei de eliberare a poporului sudanez (1881 – 1885), 293-296, 341

ii. Daniel – Francois, (1874 I"S9), om politic sud-african, 'iln. i naţionalist şi rasist, 331, 404, 415, 423-424 olm, John, trimis britanic la

I eheran (1801), 140 'lii. lund, Jean-Baptiste, (1863-

I "34), ofiţer francez implicat în incidentul Fachoda, 341-342

În uz, S. G., conducător al răscoalei bure din 1914, 332

M.irx, Karl, (1818-1883), 36,

— 241 M.ui-Mau, mişcarea – în Kenya, I labsburg, Maximilian de – M un, Richard Southwell Bourke, lord – (1822-1872), vicerege.1 Indiei, 243 s, Robert Gordon, (n. 1894), „in politic australian, 429 Mrrcator (Kremer), Gerard, (1512 ilfe, Charles Theophilus, (1785-1846), guvernator al Canadei, 194

Mrthuen, Paul Sanford, lord – (1845-1932), general englez, 327

Milner, Alfred, lord – (1854- 1925), înalt comisar britanic în Africa de Sud, 326, 372, 394 Milton, John (1608-1674), poet nglez, 54

Minto, Gilbert Elliot, lord – (1751-1814), guvernator al Indiei, 139

Minto, Gilbert John Murray Kynynmond Elliot, lord – (1845

— 1914), vicerege al Indiei, 348

Mitchell, comisia – pentru anhetS în Kenya (1955), 422 un med ibn Adbullah, condu-cStor al răscoalei din Somalia

I i i i 19041906

Moh mi, iu: mul

Al,.,”,.1. ii. ulm (din 1933), 390 Moii'. L<'Ti' i vtzi i Easi

I'i. iii. R. K.iw.i

Moleyns, Acl.im de – vezi Adam de Moleyns

Monk, George, duce de Albemarle, (1608-1670), general şi om politic englez, 60

Montagu, Edwin Samuel, (1879- 1924), secretar de stat pentru India, 350 şi nota 1

Montagu-Chelmsford, raportul – (1918), 350, 381

Montcalm, Louis Joseph de – (1712-1759), guvernator fru cez în Canada, 83

Morin, om politic canadian, 195

Morley, John, viconte – (1838, - 1923), om politic englez, 348

Morley – Minto, reformele – (1909), în India, 348

Morus, Thomas, (1478-1535), celebru umanist şi om politic englez, 25-26

Moshesh, vezi Moskeu

Moskeii, şef al tribului basuto, 254

Mtesa, rege al Ugandei, 293

Murray, James, (1719-1794), primul guvernator engle; [„ Quebec, 89

Mwanga, şef indigen din Uganda, 337

Nadir Klian, Mohammed, cmii a' Afganistanului (19291933), om politic egiptean, WS 397 Nana Sahib, prinţ indian, nota 4 Naoroji, Dadabhai, (1825-1917), comerciant şi politician indian

Napier, Robert Cornelis, baron de Magdala, (1810-1890), general englez, 256

Napoleon I, (1769-1821), consul şi împărat al Franţei (1799- 1815), 34, 72, 94, 130 nota 1, 133-135, 137, 138 şi nota 2, 140-146, 155, 156 nota 1, 189, 216, 367

Napoleon III, (1808-1873), împărat al Franţei (1852-1870), 230, 242, 301 – fiul lui – vezi Bonaparte

Ne Win, Shu Maung, supranumit – (n. 1911), general şi om politic birman, 419

Nehru, Jawaharlal, (1889-1964), mare om politic indian, 99, 381, 383-387

Nehru Mothilal, om politic indian, tatăl precedentului, 383

Nicolls, Richard, cucereşte Noul Amsterdam (1664), 60

Nkrumah, Kwame, (n. 1909), om politic african, 423

Nkumbula, Harry, om politic nord-rhodesian, 424

North, Frederick, lord Guilford, (1732-1792), om politic englez, 76

Nubar-paşa, (1825-1899), ministru egiptean, 242

Nuri-Said, (1888-1958), om politic irakian, 392

Nyerere, Julius Kambarage, (n. 1921), om politic african, preşedintele Tanzaniei, 422

O'Donnell, Frank Hugh, lider irlandez, 239 Oppenheimer, Ernest, financiar american, 397

Orania, dinastia de – 64 Orleans, dinastia de – 230 Ortelius (Wortels), Abraham, (1527-1598), geograf flamand, 26

Osman Dinga, general sudanez, mahdist, 342

Ou cu, litz-William, ofiţer de nu mu, 211, 213, 257

        /'. ilmerston, Henry John Templi viconte – (1784-1865), om politic liberal englez, 216, 2MI explorator al Africii de Vc. i politic australian, 275, 357 Parnell, Charles Steward, (1846- ral englez, 61 Penn, William, (1644-1718), fiul precedentului, fondatorul colo niei Pennsylvania (1681), 61 Petty, William, (1623-1687), eco nomist englez, 58 Phillip, Arthur, (1738-1814), ol, ţer englez, pune bazele primn colonii engleze în Australia, 110 Pitt, William, lord Chath.im

— 1778), om politic englei nota 3, 216 Pitt, William, (1759-1806), om politic englez, fiul precedent ulm, grec, 26 Plowden, Sir Edmund, pune bazeli coloniei Delaware, 34 Plowden, W. C, agent englez in

Abisinia, 256

Poirier, senator canadian, 360 Pomare, regină în Tahiti (1837- din Canada (1763-1764), 84

ham, Home Riggs, (1762- 1820), ofiţer de marină englez, I M Prctorius, Andries, (1799-1853), conducător bur, 207, 209 Pretorius, Martin Vessels, (1819- 1901), preşedinte al federaţiei l. urc, 209, 254 hard, George, (1796-1883), msionar englez în Tahiti, 203 l'vin, John, (1584-1643), condu-uor al revoluţiei burgheze din Anglia, 33, 48 i.'n. ikeri, membri ai unei secte religioase, colonizează Pennsylvania i 1681), 61, 77 ft. ibeh, general sudanez, 294

Ies, Thomas Stamford, (1781 – 1826), funcţionar colonial britanic, 140, 144 şi nota 3: gh (sau Raleigh), Walter, (1552-1618), pionier al colonialismului britanic, 23-24, 32 Mohan Roy, (1772-1833). - i nitor indian, 175 I injit Singh, emir în Pendjab, 145 l mp. iraha, şef de trib al maorilor, i ivnal, Guillaume Thomas Fran-ţois, cunoscut ca abatele – (1713-1796), filosof şi istoric l rancez, 78

Rceves, William Pember, (1857- l"32), om politic australian, 307 l ui, George Houston, (1845- 1918), om politic australian, 357 ' tief, Pieter, conducător bur, 207 a-Khan Pahlevi, şah al Iranului (1925-1944), 391 Rhodes, Cecil, (1853-1902), poli-i iri.in şi om de afaceri englez, 103-305, 313-314, 317, 324- 125, 397 i. xrd II, rege al Angliei (1377-1399), 12

K”l i, in, Iu, u, n ui i.,., ileloi din

Manitobi

EUpon, < ei Fn dei ii k Samuel

Robinion, lord -(1827- il huliri, 280

Roberts, Frederick Sleigh, (1832-

India (1615), 39 Rolland, Romain, (1866-1944),.

Scriitor francez, 386 Roseberry, Archibald Philip Primrose, lord – (1847-1929), om politic englez, liberal, 283, 296 Rotschild, banca – 287 Rowlatt, legea – în India (1919),.

— 1682), 61, 66 Russell, John, lord – (1792- la 1527, 18

Saint-John, Oliver, (c. 1598- 1673), conducător al revoluţiei burgheze din Anglia, 33

Salisbury, Robert Arthur Talbot Gascoyne-Cccil, lord – (1830- 1903), om poliiii englez, con servitor, 283, 296, 299, 316, 351

Saltâkov, Alexei Dimitrâevici prinţ – (180f.

Rator rus, 241 Savagc, Joseph, om polii ridez, 412 Saya Sau, luptătoi revoluţionai birman, Saye and Sele, Williim vin.ni, l i| 166 '), 33

Seddon, Richard fohn, istorii englez, 72, 272 Seid ben Aii, sulun al ' mzibam lui, 337 Seid-ed-Din, jurnalist 510111 politii iranian, 391

Seid Haled, sultan al Zanzibarului, 337

Selden, John, (1584-1654), jurist englez, 52

Selkirk, Alexander, naufragiat pe insula Juan Fernandez, 108 nota 1

Selkirk, Thomas Douglas, lord – (1771 – 1820), întemeiază colonia Assiniboia, 196

Shaftesbury, Anthony Ashley Cooper, lord – (1621-1683), om politic englez, 60

Shakespeare, William, (1564- 1616), 27

Shelburne, William Petty Fitz-maurice, conte de – marchiz de Lansdowne, (1737-1805), om politic englez, 152

Share-Ali, emir al Afganistanului (1863-1878), 284

Shujah, pretendent la tronul Afganistanului şi emir (1839-1841), 178 şi nota 3, 179-180

Siegfried, Andre, (1875-1959), economist francez, 379

Siniganda, şef zulus, 334

Skolp, navigator danez (sau norvegian) care ar fi atins Labradorul pe la 1472-1476, 17 nota 1

Smith, Adam, (1723-1790), economist englez, 146-149

Smith, Jan, om politic, ultra-colo-nialist, în Rhodesia de Sud, 426

Smith, Henry (Harry) George Wakelyn, (1787-1860), guvernator al Coloniei Capului, 208-209

Smuts, Jan Christian, (1870- 1950), general şi om de stat sud-african, 330-331, 336, 363, 369, 371, 398, 401-404, 415, 423

Soliman ibn Zubair, feudal sudanez, 294

Somers, George, naufragiază în insulele Bermude (1612), 27

Somerset, guvernator al Africii de Sud (1819), 205 procesul – pentru! irea unui sclav negru 160 ke, John Hanning, (1HJ toriale, 253 Stanley. – legea – de abolire sclavajului în coloniile <

Derby, (1826-1893), om polii englez, 243 Stanley, Henry Morton, ecuatoriale, 253 Stead, William Thomas, (1849 nis, (1857-1916), preşedinte republicii Orange, 326 Stoletov, Nicolae Grigorievid

— 1912), general rus, t în Afganistan (1878), 284 Strachan, John, (1778-18i episcop anglican de Toronio, M

Canada, conservator, 190 Strong, John, debarcă în insulei

Falkland (1690), 107 Strzelecki, Paul, explorator polo nez în Australia, 258 nota 3 Stuart, dinastia – 28-30, 40, 4 I

Sudan Batta, poet indian, 175 Suffren, Pierre Andre de

— 1788), amiral france kian, prim-ministru (1936 scriitor englez, 78-79 Sydenham, Charles Edward Ilett-Thomson, lord – (, Canadei,. 194 Sydney, lord – ministru britanii

         (1786), 110 Sykes-Picot, tratatul – (19

I lippolyte, (1828-1893), ittoi ic şi critic literar francez, 78 i, răscoala – lor (1850- i, 184 şi nota 3 i inii. i Topi, erou al răscoalei indiene din 1857, 229 i ni.im, Abel Janszoon, (c. 1603- 1656), mare navigator olandez, F|U [amşedji Nasarwanji (1839 ll'O3), industriaş indian, 345 nodorCs, negus al Abisiniei. - 1868), 256 şi nota 4 kediv al Egiptului (1879-1892), 288, 290 nota 2 'hdin.is, John, călător pe Atlantic, I i începutul sec. XVI, 18 ompson, David, explorator al nilui canadian (1797-1811), in, James, (1700-1748), ni versurilor „Rule Bri-i muia”, 80 ii ie, Robert, călător pe Atlanii. La începutul sec. XVI, 18 Tlmku, Harry, fruntaş al luptei de liberare din Kenya, 407 l'il. ik, Bal Gangadhar, (1856- l'„20), fruntaş politic indian, IN-349 Ţippu Sahib, sultan de Maisur

I '82-1799), 102, 137-138. I. Mishend, Charles, (1725-1767), 'Ministru englez, 128 I l. iwney, guvernator în Jamaica

I 1743), 118 l în key, James Kingston, exploraşi al văii Congo (1816), 212 lor, dinastia – 28 ouver, George, (1758-1798), plorator în Pacific, 109 i, Henry, (1613-1662), con-lucitor al revoluţiei engleze, 48 ne, Jules, (1828-1905), scriitor iiicez, 278 voerd, Hendrik Frensch, i ll”01 -1966), om politic sud-ilrican, ultra-naţionalist şi ra-ilt, 331, 424 n-In i i I.

T i Mogi l. Luliui, flSÂS i politii nco ' < I iinl< Voii tii e, Pi mii oii Mai i” numii, (U.'M 1778), Si

Wakefield, Edward Gibbon, (1796-1862) promotor al colonizării Noii Zeelande, 201

Walker, William, (1824-1860), aventurier american, dictator în

Nicaragua, 188

Waller, Edmund, (1606-1687). Poet englez, 54

Wallis, Samuel, navigator englez în Pacific, 108

Walpole, Horace, (1717-1797), politician şi literat, fiul Iui K<> bert – 97 şi nota 3, 132

Walpole, Robert, lord Oxford, (1676-1745), om politic englez, 85, 97 nota 3, 115

Ward, Richard, călător pe Atlantic, la începutul sec. XVI, 18

Warwick, Robert Rich, lord – (1587-1658), 33, 48, 50

Washington, George, (1732-1799), 82

Welenski, Roy, politician i hode-sian, pro-colonialiât, 424

Wellesley, Rii hard < lolley, 11 'Iduce de – (176911 iht. i1 şi mu politic engl nota 2, 427 Wells, Herben G”T|

— 1918), 325 Wilhelm III, rege al Aagliei

— 1702), 69 şi nota 4, 7C

Williams, Roger, întemeietorul coloniei Rhode-Island (Provi-dence), 48, Wilson, Woodrow, (1856-1924), preşedinte al S. U. A., 369-370

Wolfe, James, (1727-1759), general englez, 83

Wolseley, Garnet Joseph, (1833- 1913), general englez, 289, 301

        ) i In. I nan, răscoală în (hifl i

351 şi nota 2 York, ducele de – vezi Iacob H

Zaghlul-Paşa, Saad – (18601927), om politic egipi' 393-395

Zoroastru, întemeietor legenda] -1 unui cult persan, 345 nota 2

INDICEDI; iMII

i ti hen, pacea de la – (1748), HI, 86

M.r. mia, 106, 213, 256, 407, 414

Mn. iliam, Colinele lui – bătălie între englezi şi francezi, pentru ui crirea Canadei (1759), 83

Almkir, victoria navală engleză de li – (1798), 94 idia, regiune în sud-estul Ca-B ulei, 34, 47, 61, 72, 81-82 i. i, capitala Ghanei, 405 V liceu, vezi Atjeh ' hnacarry, acordul de la – în

Anglia (1928), 375 kdelaida, oraş în Australia, 198, IS7-358 nota 4 S.lcn, golful – 179, 256 I li ii, port în sudul Arabiei, 179, ' 15 nota 1, 287, 420 i. mistan, afgani, 88, 141, 177- ISO, 243, 284-286, 301, 352, 1X2, 390 africani 30, 37, 60, 65-67, nota 2, 244, 253-254, 293, s, 398-403, 405-406, 408, ecuatorială, 204, 210, 212, ►3, 298, 341 lea germană de est, 304, 337, 61, 406 ica de Nord, 342, 415 occidentală, 16, 19, 53, 75, w, l, 369, 375, 404-405, 422 orientală, 213, 255, 296- 'S, 304, 337-339, 369, 376, Africa de Sud, 21, 142, 145, 158, 203-204, 205 nota 1, 206-208, 219, 222, 224, 253-254, 300- 303, 318-319, 320 nota 3, 321-323, 325-326, 329-339. 376, 380, 397-402 şi nota 2, 404, 406, 409, 415, 423-425

Africa de sud-vest, colonie germană, azi anexată la Republica Sud-Africană, 303, 325, 331 – 332, 361, 369, 400, 403, 425

African Company, vezi Compania Africană

Afrikaanders, vezi: buri

Agra, oraş în India, 225 nota 2,. 227, 233

Ajmir, localitate în India nordică, 39

Alaska, peninsulă în nord-vestul Americii, 109, 353

Albany, fort pe ţărmul golfului Hudson, 62

Albanv. Ora* în statul New vi (S. U. A.), 82

Albaştri, Munţii – în [am 117

Albemarle, goli teană a Anin ii

Alberta, proviiu ie <.m.i. l 409

Albert Nyanza, la< în torială, 253, 256, 11 I

Albreda, fon ^frii occidentală, 25X

Aleutinc, insulele. În Pacifi de nord-vest, 415

Alexandria, ora? In Egipt, 23S nota 1, 289, 397

Algonquini, trib al Pieilor R” 36

Allahabad, oraş în India, 101, 227

Alleghany, Munţii – în S. U. A., 90-91 nota 2, 120, 123-124 şi nota 2, 130 şi nota 1

Alpii Australieni, 112

Alsacia, provincie franceză, 317 nota 1

Amazon, fluviul – 33

Ambala, localitate în India, 227

Amboina, insulă în arhipelagul Molucelor, 39

America, americani, 14, 18-20, 26, 31, 36, 40, 51, 61, 63 nota 2, 66, 72, 75, 82, 94, 96, 109, 114, 123-124, 127, 131, 146, 185, 375, 429, 431

America centrală şi latină, 20, 33, 73, 117, 135, 185-186, 188, 250

America de Nord, 16-19, 24, 32, 34-35, 41, 44, 51, 58-59, 63, 73, 75-76, 84, 90, 92, 114- 115, 119, 124 nota 1, 125, 130 nota 1, 136 nota 3, 147, 196

America de Sud, 32, 38 nota 1, 132, 134-135, 188

Amiens, pacea de la – (1802), 134 şi nota 4, 136 nota 2, 142

Amoy, port în China, 85

Amritsar, oraş în nordul Indiei, 382

Amsterdam, Internaţionala Socialistă de la – 402 nota 2

Andamane, insulele – în Oceanul Indian, 104

Anglo-Iranian Oii Company, vezi Compania petrolieră anglo-per-sană

Anglo-Persian Oii Company, vezi Compania petrolieră anglo-per-sană

Angola, colonie portugheză în Africa, 304, 326 nota 2, 332

Antarctic, continentul – 108, 360

Antigua, insulă în Antilele Mici, 38, 50, 61, 188

Antile, insulele – 17, 19, 22, 36- 38 şi nota 1, 40-41, 47-48, 53, 59-60, 65, 73, 75-76, 113- 114 şi nota 1, 115-116, 118- 119, 121 – 122, 124, 129, 135-

I 16, 144, 150, 161-162, 16

Argentina, 107, 185, 188- 1X'>,.' Arrakan, provincie de coastl

Birmaniei, 181 Ascension, insula – în Atlantii ni de Sud, 144 şi nota 2 Asia, 85, 104, 136, 139, 170, 17 centrală, 155, 178, 284,.

Nota 1 de sud şi sud-est, 15, 30, Asociaţia Companiei Af, i, n,

         (1849), 298 Assam, regiune în nord-estul In diei', 181 Assiniboia, colonie scoţiană în (Inada (1812), 196 Astoria, factorie americană p” coasta Pacificului, 96 Aşanti, poporul – în Co;

Aur, 211, 257, 299, 339 Atjeh, regiune în nord-vestul 9ll matrei, 38, 244 nota 1 Atlantic, Oceanul – 38 nou l

Aurangabad, oraş în India, 22K Austerlitz, bătălia de la – (I 81

        ! i, 302, 305-307, 310, ' 19 şi nota 2, 320 nota 3,

— 357 şi nota 1, U, 0 şi nota 1, 361-363, il-l-415, 428, 430

V. N.ili. i meridională, 198, 220, ' >') 260, 262 l” n. ili. i occidentală, 198, 305 i 2, 359 ilian, Marele golf – 198 – 155 i.1/boiul de succesiune la ui – ei, 81, 86 > Ungaria, 289 A mu, comptuar olandez pe Coasta, 244 A îmi insulele – 21

        /'ii' ci Mandeb, strâmtoarea -

I79 nota 2 llillm. Ţara lui – insulă în nor- <liil canadian, 19 li ii; l. n! capitala Irakului, 140, " ' nota 1, 420 llili. inu, arhipelag în Atlanticul iii vest, 60, 115 şi nota 1, 251 hilinin, insulele – în Golful l'crsic, 179 litiu ci Gazai, regiune pe cursul uperior al Nilului, 294, 341 mică, peninsula – 317 şi llillji.it, centru aurifer în sudul raliei, 258-259 li iIil. i, Marea – 15, 189 II imljarmasin, port în Borneo, 69 < olo, lac în Africa, 253 I. Mi. nu, factorie engleză în Java,

         (Ijrli. ldos, insulă în Antilele Mici.

U, -37, 40-41, 50, 59-60, 62, M, 76, 114 nota 3 şi 4, 116, ' nota 1, 161, 188, 251, 427 ll. tiliu. da, insulă în Antilele Mici, 18, 188

H.iii'illy, localitate în India, 229

Iiiioisitrib din Africa de Sud, trib din Sud, I mmI, p un ii

Mii. I dl Slld, LZJ M. XtllI Li Otho

II.hIhii it, i>i r,. ÎN < i. inilii. i, 210 – centru turifci în New SouthWales, 258

Bechuanaland, regiune în Africa de Sud, azi statul Botswana. 303-304

Behring, strâmtoarea – 109 Belgia 341 nota 1

Belucistan, regiune la vest de Indus, 285 Bender Bushir, port în golful Persic, 159, 180, 235 nota 1 Bengal, provincie în India, 68, 84,. 87 şi nota 2, 89, 98-99 şi nota 1, 100-101, 104, 132, 136-137, 140, 170, 173, 181, 227, 234, 237-238, 347-348- golful – 104, 181 Benin, golf şi regiune în jurul deltei Nigerului, 30, 212 Benkoelen, port în Sumatra, 6.9,.

Benue, afluent al Nigerului, 257 Berar, principat în India, 177 Berlin, conferinţa de la – (1885), Biafra, golful – în Africa, 21 Bihar, regiune în rXlâritul tnd

Blanco, Capul. P i vest. i A ii ii ii, 66 Bloemfontein, ora; în A i m. I ii

Sud, 209, 326-327, 400, 4 Bloompl.i.ir., localităţi în Afi de Sud, 209

Borna, pori la Rura fluviulu Congo, 341

Bombay, oraş în India, 68, 85, 101 nota 4, 175-476, 220, 225 nota 2, 232 nota 1, 233, 235 nota 1, 237, 239, 243, 287, 345 şi nota 2, 348, 350, 383-384, 418

—, prezidenţia – 101, 170, 228, 237

Bordeaux, port în sud-vestul Franţei, 12

Borneo (azi Kalimantan), 69, 104, 144, 182, 286, 420

Bosfor, strâmtoarea – 179, 288,.317 nota 1, 340

Boston, oraş în Noua Anglie (S. U. A.), 33, 48, 124, 128

Botany Bay, golf în sud-estul Australiei, 108, 110

Brazii, insulă legendară, 17

Brazilia, 19, 36, 53, 135, 186

Breda, pacea de la – în Olanda (1667), 61

Bretoni, pescari -17 nota 1, 26, 106-107 şi nota 1

Brisbane, oraş în Australia, 411

Bristol, port în vestul Angliei, 17-18, 38, 41, 75

Britania, retragerea legiunilor romane din – 278

British North Borneo Company, vezi Compania pentru Borneo de Nord britanic

British South Africa Compauy, vezi Compania Africii de Sud britanice (B. S. A.)

Broken-Hill, localitate minieră în Australia, 305 nota 2

Bruges, port flamand, 13

Brunei, localitate şi sultanat în nordul insulei Borneo, 182, 286

Buenos-Aires, capitala Argentinei, 107, 134-135, 189

Buhara, oraş în Asia Centrală, 284

Bunei Speranţe, Capul – 66, 110, 142

Buri, 142, 150 nota 3, 204-210, 254, 300-304, 316, 323-326 şi nota 2, 327-333, 336, 398- 401, 403, 409, 425

Im, republicile Transvaal şi Orange ii, vezi Ottawa

         (uli/. (Cadix), port în sudul Spi niei. 22

Cafreria britanică, teritoriu Africa de Sud, 209

Cafri, populaţie indigenă în Atu. De Sud, 158, 215 şi nota i 207-208 şi nota 4, 209, 25.1300

Cairo, 287, 304, 337, 341396

Calcutta, oraş în India, 69, 85, 8/101, 174-176, 225 nou | 227-228, 233, 236, 239, H 350, 384

Calgary, oraş în Canada, 409

California, 169, 217, 222, 258, Camerun, colonie germană, azi 11 publică independentă în Alm I ecuatorială, 208, 212, 361, 169, 423

Canada, canadieni, 34, 47, 60-d 80-81, 83-84, 86, 88-91 nota 2, 92-93 şi nota 2, 'M 96, 109, 113, 124 şi nota 2, 147, 152, 159, 189-191 şi nota 1, 192-197, 204-205, 209, 21! 219-224, 244-246 şi nota I. 247-248 şi nota 1 şi 2, 249 nota 1, 2 şi 3, 250 şi nota 275-276, 281, 307-310 nota 4, 318-319 şi nota 24, 320 nota 3, 321352-356, 362-363, 369, 373. 375, 378, 386, 409-411 nota 1, 412 nota 3, 416, 428 nota 1, 429

Canberra, capitala Australiei, Canton (Guancijou), oraş în Chi na, 140, 183

Cap Breton, insulă lângă coi sud-estică a Canadei, 81 notl 3, 86

Cape-Coast-Castle, fort engkv m ţărmul Coastei de Aur (Ghana) 66-67

Capetown, port în Africa de Sh. I. 110 şi nota 1, 204, 20S

Capului, Colonia – 141-144, 204-205, 207-210, 215-216, 219, 254, 300, 302 nota 1, 304, 324, 327, 329-330

Caraibilor, Marea – 18, 32, 38 nota 1, 62, 427

Cariboo, mine de aur în Columbia britanică, 197

Carnaţie, provincie în sud-estul peninsulei indiene, 86-87

Carolina, colonie engleză în America de Nord, 60, 63 de Nord, 120-121 de Sud, 120-121

Caşmir, regiune în nordul Indiei, 385 < 'aucaz, munţi şi regiune în sudul

U. R. S. S., 235 nota 1 Olebes (azi Sulawesi), insula – < li. mdernagor, oraş în delta Gangelui, 87, 101 ' l>. irak, insuliţa în golful Persic, 180

         (li. irles, fort pe ţărmul golfului Hudson, 61 < Iu. ia, chinezi, 5, 23, 69, 71, 85, < li ural, regiune în nordul Indiei, i de Aur (azi Ghana), 30,

340, 375 nota 1, 404-405, i Sclavilor, ţărmul de nord ii golfului Benin, 212 ' ' hinchina, regiune de coastă din inamul de Sud, 69, 104, (Capul Scrumbiei) în Noul Arigli i oii iberg Kopje, localitate diaii. i111 iţei. i în 11 n. i „Ir Sud, 254 nota 2 Coloanele lui Hercule, vezi Gibr. Utar Columbia, râu în America de

Nord, 96

— Stat în America de Sud, 185 Columbia britanică, provincie canadiană, 197, 220, 222, 249, 353 Compania Africană (African Company), 15

Compania Africii de Sud britanice (B. S. A.), 304, 324-325, Courteen, 36, 40 Compania aventurierilor care Fai comerţ cu Guinea şi Benin, 30, Africa, 66 Compania pentru Borneo de Nord britanic, 286 Compania câmpurilor aurifere ale

Africii de Sud, 304 Compania franceză a Indiilor orientale, 86 Compania germană a Africii orientale, 297 Compania Golfului Hudson, 61-

Compania imperiala a Aln entale britanice, 297-29: Compania Indiilor Orientale, 15, Compania insulelor Somers, 31, 64 Compania Levantului, 15

Compania Mării Sudului, 73-74, Cool insulele – în Pacific, 20.', 79, 85şi nota 1Compania Massachusetts, 33(oolgardie, mine de aur în AnCompania minieră De Beers, 303, im de Vest, 305 nota 2,397Coppermine, râu în nordul < iCompania Moscovei, 14, 18 nota 2nadei, 95Compania Naţională AfricanăCoralilor, Marea -414(1882), 298Coreea, 288 nota 1Compania negustorilor aventurieri, Cosa, vezi Cafri13-14, 29-30Creta, insula – 242Compania Noii Anglii, cu sediul la Plymouth, 31-33Crimea, războiul – ii (11856), 226-227, 245, 255Compania Noii Zeelande, 201- 202Cuba, insula – 119, 186 Curacao, insulă în Antilele ol. inCompania Nord-Vestului, 95-96, 196 Compania olandeză a Indiilordeze, 135

Ł>acca, oraţ în India, 166Orientale, 140-141, 204, 206Danemarca, danezi. 12, 135, 1

Compania petrolieră anglo-persană211(anglo-iraniană), 391, 420Dardanele, strâmtoarea – 1Compania petrolieră irakiană, 288, 317 nota 1, 350391-392Darfur, regiune în vestul Sud Compania Răsăritului, 15nului, 294Compania regală africană, 66-67Darling, fluviu în Australia, 1991şi nota 4, 74, 105De Beers Mining Company. Ve 1Compania regală a Nigerului, 298, Compania minieră De Beers338Deccan, podiş în India, 86(ompania scoţiană a lui Cunning-De Kaap, vezi Capetownham, 40Delagoa, golful – în Africa.1.< ompania Sierra Leone, 105sud-est, 213, 256Compania Unită Africană (1879), Delaware, colonie engleză, 298stat în S. U. A., 34 şi nota 1, 61Compania Unită a Africii (1929), 120-121sucursală a trustului „Unilever”, Delhi, oraş în India, 84, 98 şi noL J/D

Compania Virginiei, 31, 40 Con Dao, insuliţă lângă coasta In-ta 4, 99 nota 1, 173, 225 nota 228-229, 232-233, 279, ! dochinei, 69385Congo, fluviul – 204, 253, 341Demerara, în Guyana engleză, IMnota 1Desirade, insulă în AntilelcCongo belgian (azi republică inde-135pendentă cu capitala Kinshasa) Djezireh, regiune din Sudan, 304, 323, 341 şi nota 1Dodowa, englezii învins; pe asantifrancez (azi republică inde-la – (1826), 211pendentă, cu capitala Brazza-Dominica, insulă în Antilele Mii iville), 338, 341188Connecticut, colonie în Noua An-Dongola, localitate pe cursul mâjglie, azi stat în S. U. A., 33 şilociu al Nilului, 295nota 3, 44, 120-121Durban, oraş în Africa de SudConstantinopol, vezi Istanbul, 330482 l. nd, cartier din Londra, 313

I.ist London, port în Africa de

Sud, 302

Kduard, lac în Africa ecuatorială, HI

I-nipt, egipteni, 137, 140, 179, 213, 242, 256, 286-290 şi nota 2, 291 şi nota 1, 292-293, 295, 299, 340, 342-344, 370, 376, 392-397, 414-415, 421

II Alamein, localitate în Egipt, Elba, insula – în Marea Tire-mană, 143

Iha, râu în Europa, 144, 297 llice_, insule în Pacific, 306 Iveţia, 320 nota 3; 329 nugu, oraş în Nigeria, 423 rfurt, întrevederea de la – (1808), 139 ritreea, fostă colonie italiană, azi reunită cu Abisinia, 414 schimoji, 19-20 spafiola, vezi Haiti tiopia, vezi Abisinia '. ufrat, fluviul – 235 nota 1 '. ureka, localitate auriferă în sudul Australiei, 259 Europa, -5, 19, 25, 30, 34, 68, 86, 113, 133, 135, 158, 186, 217, 221-222, 234, 253, 276, 289- 290, 316-317 nota 1, 321, 327, 329, 344, 372, 379, 401, 415, 431 – occidentală, 14, 34, 41, 45, Extremul Orient, vezi Orientul îndepărtat,

        /'. ichoda, localitate pe cursul mijlociu al Nilului, 316, 341-342 lalkland, insulele – 106-107, 188-189

Fao, localitate pe ţărmul Golfului Persic, 235 nota 1

Irrnando Poo, insulă în Golful Guineii, 211-212 liji, insulele – în Pacific, 202, 224,265 lilipine, insulele – 119

— ni loi alitate în tndia nordică, 228

It. Ii lin ei. Râu în Alrir. i de Sud, Jos, 11

Florida, peninsula – 23, 34, 60, 119-120, 130 şi nota 1

Fort-Duquesne (azi Pittsburgh), fort francez în valea Ohio, 82- 83

Fort William, ridicat de englezi pe locul Calcuttei de azi, 69

Franţa, francezi, franco-cana-dieni, 11, 22, 25-26, 34, 38, 41, 59, 61-62, 72, 78, 80-81 şi nota 2, 82-84, 86-87 şi nota 1, 88-94, 101 şi nota 4, 102, 104-105 şi nota 4, 107, 124 şi nota 2, 125-126, 129-130 şi nota 1, 131- I nota 2, 134-135, 137-145, 155, 184 şi nota 2, 188-193 şi nota 2, 194-196, 203, 205, 214, 242, 252, 256-258, 270, 287- 290 şi nota 2, 292, 299, 306, 309, 316-317 nota 1, 341-342, 351, 361, 369, 372, 375

Frazer, râu în vestul Canadei, 197

Freetown, capitala coloniei Sierra Leone, 105, 299

Gambia, râu în Africa <.!< vest, de vest, 30-31, 67, IOC, 'Ide la – (1879), ! Gange, fluviu ia India, "K, 87- ţdi 12 Georgia, colonie engli i i în S. U. A., 120121 Germani. i, germani, 13-14, 204,

—, coloniile sale 361, 367, 369

Gibraltar, 54, 72, 117, 142, 235 nota 1, 287, 394

Gilbert, insule în Pacific, 306

Gold Fields of South Africa Com-pany, vezi Compania câmpunlor aurifere ale Africii de Sud

Gondokoro, localitate pe cursul superior al Nilului, 293

Gorea, fort pe coasta de vest a Africii, 66, 105-106, 143

Grecia, 144, 243 nota 1, 377

— Oraşele greceşti din antichi tate, 6

Grenada, insulă în Antilele Mici, 32, 134, 188, 427

Griqua, trib din Africa de Sud, 254

Griqualandul de vest, teritoriu în Africa de Sud, 254

Guadalcanal, insulă în Pacificul de sud-vest, 415

Guadelupa, insulă în Antilele Mici, 119, 133, 136

Guancijou, vezi Canton

Gudjarat, regiune în India, 177, 385

Guinea, odinioară denumire pentru coasta de vest a Africii, 19, 30

Guinea franceză, 299

Guinea spaniolă, vezi Rio Muni

Guineii, Golful – 211

Gurkhas, populaţie din Nepal, 230, 234

Guyana, 24, 32

Guyana engleză, 143, 161, 216, 224, 426

Guyana franceză, 135

Guyana olandeză, vezi Surinam

Gwalior, oraş şi principat în India, 101, 177, 229

Haiber, trecătoare între India şi

Afganistan, 286 Haiderabad, oraş şi stat în India, vezi şi San Domingo, 53 ll. ihi i port în sud-estul Cana, l, i, 81, 93 nota 1, 249 Halmahera (Djilolo), insulă în.11 hipelagul Molucelor, 20 Havana, capitala Cubei, 119 I l. iwai, arhipelag în Pacific, 109, bei, 144, 297 Hansa, (hanseatici), ligă a ora>c lor germane de nord, 12 Herat, oraş în Afganistan, 178-

Himalaya, munţii – 170, 177 Hindustan, vezi India Hiva, oraş în Asia centrală, 284 Hobart, capitala Tasmaniei, 224 Hoi-hoi, vezi Griqua Honduras, golful – 119 nota I Hondurasul britanic, colonie în

America centrală, 119 nota 1, posesiune engleză, 183, 244 Hotentoţi, populaţie în sudul Africii, 142, 206-207 Hudson, golf în nordul Canadei, Hugli, localitate în delta Gangelui, 68 Huli, port în răsăritul Angliei, 13

        /antzî, fluviu în China, 69, 351 île de Bourbon, vezi Reunion, insula – lle de France, vezi Mauricin, insula -

Imperial British East Africa Com-pany (I. B. E. A.), vezi: Compania imperială a Africii orientale britanice

India, indieni, 39-40, 53, 67-71, 78, 84-87 şi nota 2 şi 3, 88, 96-98 şi nota 1 şi 4, 99-104, 113, 129, 136 şi nota 4, 137- 142, 145, 147, 151 şi nota 1, 152 nota 1, 158, 163-165; i nota 3, 166-177 şi nota I, 178-183, 213-214, 218-220,

I iulian, Oceanul – 5, 21, 54, 113, 143-146, 150, 213, 253, 298

Indieni Piei-Roşii, 34, 36, 84, llfi, 124, 205, 308

Imliile de Est, 16, 29, 38, 51 nota 2, 142, 145, 166

Imliile insulare, vezi Insulinda

Indiile olandeze, 102, 104 nota 1 lndiile de Vest, 16, 29, 38, 51, 58, 67, 75, 113-114, 122, 133-134, 136, 147, 167, 185-186, 224, 250-251, 299, 354, 410, 426- 427

Indonezian, arhipelagul – vezi Insulinda

Indus, fluviul – 87 nota 2, 138, 177, 285

Insulele de sub Vânt, grup din Antilele Mici, 38 nota 1, 135

Insulele Vântului, grup din Antilele Mici, 38 nota 1

Insulinda, mare arhipelag în sudul Asiei, 38, 182 icnite, insulele – la apus de Grecia, 144, 243 nota 1

Iordania, 361, 390-391 şi nota 2, 420 loruba, trib de pe coasta Nigeriei, 212

Ipjwich, port în răsăritul Angliei, 13

Irak, 141, 350, 361, 390-391 şi nota 2, 414, 420

Ir. ik Petroleum Company, vezi Compania petrolieră irakiană li in, vezi Persra iddy, fluviu în Birmania, 389

Irlanda şi irlandezi, 5, 11, 23 şi nota 2, 25, 41, 50, 110-111, 223 nota 1, 231, 239-240, 249 şi nota 4, 373 i. Nulhlwana, zuluşii înfrâng pe/ila – (1879), 301

III i.il.nl, 132, 235 nota 1, 242, [tftlia, italieni, 3, 12, 241, 270,

        /amaica, insulă în Antilele Mari, James River, râu în Virginia, 31 Jamestown, oraş în Virginia, 31 Jamşedpur, oraş în India, 345 Japonia, japonezi, 69, 270, 288 nota 1, 344, 356, 360-361, 369 nota 1, 376, 388 nota 1, 414-

Sud, 324-325, 327, 332, 336, lacca, 144 Juan Fernandez, insula – 108 nota 1

        /fabul, capitala Afganistanului, oraş Calcutta, 69

Kalgoorlie, mine de. uit în Australia de Vest, 305 nota 2, 359 Kandahar, oraş în Afganistan, 285 Karaci, oraş în şi ml (azi în Pi kistan), 138, 179, 235 nou I Kedah, stătuleţ în peninsula Ml lacca, 352 Kelantan, stătuleţ în pcninsull

Malacca, 352

Kenya, colonie bl ii în Africa, 294, 2'>7, 337-338, şi nota i Kenaadec, arhipelag în Pacific,

Kikuyu, populaţia indigenă majoritară în Kenya, 407-408, 421 nota 1 Kimberley, oraş în Africa de Sud, Kingston, oraş în Canada, 194 Kingston, oraş în Jamaica, 118 Kolhapur, oraş în India, 228

Labrador, peninsula – 17 şi nota 1, 18-19, 90

Labuan, insulă la nord de Borneo, 182

Ladysmith, localitate în Africa de Sud, 326-327

Lagos, port în Nigeria, azi capitala ţării, 212, 257

Lagos, colonie britanică, 257, 338

Lahore, oraş în India nordică (azi în Pakistanul de vest), 385

Lancashire, comitat în vestul Angliei, 75, 283

Leeward, grup de insule în An-tilele Mici, 38 nota 1, 65, 116, 188 li'vânt, ţărmurile Mediteranei orientale, 51 nota 1 I hasa, oraş în Tibet, 352

Liberia, stat în Africa occidentală, 339

Limpopo, râu în Africa de Sud, 302, 304

Lisabona, 18, 235 nota 1

Liverpool, port în Anglia, 38,. 75 şi nota 4, 96

Londra, londonezi, 13, 30-31, 38, 63, 75, 85, 88, 96, 104, 106-107, 118, 123-124, 127-128, 133 nota 2, 137, 143, 178, 192, 199, 203-204, 213, 215, 217, 220, 235 nota 1, 237, 240, 242-243, 245-247, 249 nota 1, 252, 264, 273, 280-281, 283, 287-288 nota 1, 289-291, 300, 310, 313 nota 2, 316, 322-323, 327, 329, 362, 373, 377, 385-386, 391, 393-394, 419, 425, 427 Lorena, provincie franceză, 317 nota 1 fortăreaţă fram e; m.icl. i de sud-est, 81 şi no 83, 86

Louisiana, colonie franceză în A merica de Nord, 130 nota I Lualaba, vezi Congo, fluviul – Lucknow, (azi Laknau), oraş în

India, 228-229, 350 Lumea Nouă, vezi America itfacao, port în sudul Chinei, 140, Madera, insula – 135 Madras, oraş în India, 40, 68.

— Prezidenţia – 101, 170 Madrid, 38, 53, 61, 107 Mafeking, localitate în Africa.!<

Sud, 327

Magdala, oraş în Abisinia, 256 Magellan, strâmtoarea – 106 Maisur, stat în sudul Indiei, 101, glezi la – (1881), 301 Malabar, Coasta – în India, 38 * Malacca, peninsula – 104, 144-

Malaeză, Federaţia – (1963), 420 Malaezia, 39, 69 Malawi, (fostă Nyassaland), sin în Africa, 426 Malaya, regiune şi stat în Penin sula Malacca, 244, 414, 420 – federaţia de state din

         (1895), 286 Malouines, vezi Falkland, insu lele – Malta, insula – 134 nota 4, III nota 4, 315

Mangalore, oraş în India, 102 Manila, oraş în Filipine, 119 Manitoba, provincie canadiană,

de Lac al Sclavilor, în nordul <. inadei, 95 le Lac al Urşilor, în nordul nadei, 95 M. Galanta, insulă în Antilele

Mici, 135 M.iroc, stat în Africa de Nord, 66, M.iryland, colonie engleză, azi stat în S. U. A., 34, 43, 50, 63, 120- 121 at, port în Arabia estică, 179, 'I 255 ioiia, trib din Africa de Sud, ichusetts, colonie în Noua lie, azi stat în S. U. A., 33, 44, ulipatam, port în India, 39, 68. I beli, trib indigen din Africa de Sud, 207-208, 304, 325 M niriciu, insula – în Oceanul

Indian, 143-144, 213-214, crsfontein, localitate în Africa l. Ibourne, oraş în Australia, 198, „>ia 4, 411, 428 ly, insulele – în Oceanul i in. iil. i [n MediteranI, 72,

        : 19 nou 1, 130 Miquelon, insulă lângă Terra Novest, 21-22, 38, 140 Morabassa, port în Africa orientală, 213, 298, 337 Mongol, statul – 5 Montevideo, capitala Uruguayului, Mici, 38, 61, 188 Moonta, mine de aramă în A us tralia de Sud, 260 Moose, fort pe ţărmul golfului

Hudson, 62 Moosonee, vezi Moose Mosquitos, Coasta – în Atnei centrală, 117-119 nota 1, 188

—, trib indian, 118 Mozambic, colonie portugheză în

Africa, 304, 327 Murray, fluviu în Australia, 198-

A/agpur, principat în India, 173 nota 3, 177 Nairobi, capitala Kenyci, 407- la – (1842), 183 im |i nou

Compaiii. i Naţionali Ai in3

         (1882) Negapatam, pori în '. udul Indici,

Newcastle, port în nord-estul Angliei, 13

Newfoundland, vezi Terra Nova

New Hampshire, colonie engleză, azi stat în S. U. A., 120, 122

New Haven, colonie în Noua Anglie, 33

New Jersey, colonie engleză în America de Nord, azi stat în S. U. A., 60, 120-121

New Plymouth, prima aşezare engleză în Noua Anglie, 33

Newport, port în America de Nord, 76, 124

New South-Wales (Noua Galie de Sud), colonie, azi stat în Uniunea Australiană, 110-112, 198-201, 220, 258 şi nota 3, 260-261, 305 nota 2, 323, 356-357, 359

New Westminster, oraş în Columbia britanică, 197

New York, oraşul – 19, 60, 118, 377

New York, colonie engleză, azi stat în S. U. A., 61, 64, 91, 120-121

New Zealand Company, vezi Compania Noii Zeelande

Nicaragua, 118 nota 2, 188

Niger, fluviul – 203. 211-212, 257, 298-299

Nigeria, colonie engleză, azi stat în Africa, 208, 298-299, 313, 323, 338-340, 369, 375 nota 1, 404-405, 423

Nil, fluviul – 106, 204, 253, 293-295, 298, 340-342

Nilul albastru, 106

Ningpo, port în China, 85

Noile Hebride, insule în Pacific, 306

Nombre de Dios, port în America Centrală, 20

Nootka Sound, în insula Van-couver, în vestul Canadei, 95

Nordului, Marea – 30 Normandia, provincie franceză, regiune pe coasl iteană a Americii de Noul

— 34, 47, 50, 52, 5S 6 >.

Fie, 306 Noua Franţă, veche denumii. I

Canadei, vezi Canada Noua Galie de Sud, vezi

South-Wales _

Noua Guinee, insula – 305, 4l”> Noua Olandă, colonie olan în America de Nord, (vezi, '

New York, statul-), 50, '<'.

Noua Olandă, vezi Australia Noua Scoţie, colonie engleza! n sud-estul Canadei, 81 şi nota L

Centrală), 20 Noua Zeelandă, neo-zeelam golfului San Francisco, 20 Noul Amsterdam, vezi New York.

Oraşul – Noul Brunswick, colonie cnglr, i în sud-estul Canadei, 93, ivi., Nunez, râu în Africa de Vest, 15 Nyassa, lac în Africa, 253 Nyassaland, regiune, colonie bri tanică şi stat în Africa, (vezi i

Malawi), 297-298, 305, Oceania, 84, 107-108, 197, Oceanul îngheţat de Nord, 95, Ohio, fluviu în S. U. A., 82, SI.

< 'ntario, provincie canadiană, 248, i Irange, stat bur în Africa de Sud, 159, 209, 254, 300, 302-305. 324, 326-329, 332 < *i*ange, râu în Africa de Sud, engleză în Africa de Sud, 209 Orientul Apropiat, 140, 179, 351, Zeelandă, 263 < Itoman, Imperiul – Poarta-ă

Ottawa, capitala Canadei, 248, 310, 378

Oxford, oraş universitar în Anglia, 26

Pacific, Oceanul – 19, 95-96, 107-109, 112 nota 1, 146, 197, 202-203, 224, 265, 277, 305- 306, 356, 361, 369, 372414-415 l'. idang, port în Sumatra, 104 Paderberg, localitate în Africa do

Sud, 327

Pakistan, 166 nota 3, 419 Palembang, port în Sumatra, 145 Palestina, (azi Izrael), stat în O-rientul Apropiat, 361, 391 nota 2, 421

Panama, istmul – 20, 38 P.ingkor, tratatul de la – (1874), Panipat, lupta de la – între ma-raţi şi afgani (1761), 88 < ruinee,.505 P.ii, im. hi. i, localitate în Australia, P.ii. ui. i, fluviu în America de Sud, Paris, 216, 287, 290 – Conferinţa de pace de la -

— Pacea de la – (1763), 84, 88, tratatul de pace de la – tratatul de pace anglo-persan de la – (1857), 180

Parşi, descendenţi ai persanilor stabiliţi în India, 345 şi nota 2

Patna, oraş în Bengal, 69

Pegu, provincie de coastă i Bil niei, 181

Pekin, 104, 184

Penang, port în nord-veitul pen insulei Malacca, 104

Pendjab, provincie în nord-vesiu! tndiei, 138-139, 177-178, 228, 233, 236, 238, 347, 382-383

Pennsylvania, colonie engleză, azi stat în S. U. A., 61, 63, 82, 120- 121

Perak, sultanat în peninsula Malacca, 244

Perim, insuliţă în golful Aden, 140, 179 nota 2

Perlis, stătuleţ în peninsula Malacca, 352

Persia (azi Iran), periani, I 140-141, i/: ; 181285, 345 nota 2, >5 ' 377, 390-391, 414, 420

Persic, Golful – 140, 179-180, 213

Peru, 20

Peshawar, i>r.tj în India

Iii

Petersburg, (.1/1 Leningrad), I ' 17S

Philadelphia, ora} m VI. A. 61129

Phoenix, iniule în Pacific, 30')

Pitcairn, insula în Pacific, 11 ' nota 1

Pittsburgh, oraş în S. U. A., 83

Plassey, bătălia de la – în India (1757), 87, 227

Plymouth, oraş în sudul Angliei, 19, 21, 31-33

Polinezia, 269

Polul Nord, 132, 360

Pondichery, port în sud-estul peninsulei indiene, 87, 101

Poona, oraş în India, 101 nota 4

Port Arthur (azi Liu-da), oraş în China, 351

Port Elizabeth, în Africa de Sud, 204, 302

Portendinck, fort englez în Africa occidentală, 258

Port Florence, localitate pe malul lacului Victoria-Nyanza, 337

Port Jackson, vezi Sydney

Port Phillip, oraşul – vezi Mel-bourne

Port Phillip, districtul – vezi Victoria, colonie în Australia

Port-Royal, port în sud-estul Canadei, 34

Port Said, oraş în Egipt, 235 nota 1

Port Saint-Louis, vezi Port Sole-dad

Port Soledad, în insulele Falkland, 107

Porto Rico, insulă în Antilele Mari, 38 nota 1, 135

Portsmouth, port în sudul Angliei. 110

Portugalia, portughezi, 19-22, 39, 53, 68, 124, 182, 257, 304, 326 nota 2, 377

Portughez, Imperiul colonial – 19, 185.

Pretoria, capitala Transvaalului, 301, 324, 327-328, 402

Prince of Wales, fort pe ţărmul golfului Hudson, 62

Prinţul Eduard, insulă lângă coasta sud-estică a Canadei, 93, 196, 249

Providence, colonie în Noua Anglie, vezi Rhode Island

Providence, insulă lângă America Centrală, 33, 48

Qucbt'C, oraş şi provincie în Ca ii ida, 34, 80 şi nota 489-90 şi nota 3, 91 şi ni 93 şi nota 1, 94, 124, 129, 190, 193-194 şi nota 2, 215, 247- 248

Queensland, colonie, azi stat în Australia, 198, 305 şi nota 2, 307 nota 1, 411-412

Aadjputana, regiune în India, 177, Rând, vezi: Witwatersrand Rangoon, capitala Birmaniei, 181,

         (azi în Pakistan), 390 Red River, râu în Canada, 196 Reunion, insula – în Oceanul

Indian, 143 Rhode Island, colonie în Nou.i

Anglie, azi stat în S. U. A., 33, frica de Sud, 304, 407

— De Nord şi – de Sud, 325,

—, 424-426 Rio de Janeiro, 110 Rio Muni (Guinea spaniolă), 211 Roanoke, insulă lângă coasta răsăriteană a Americii de Nord, 24 Rodriguez, insula – în Oceanul

Indian, 143-144 Roma, 54

Roman, Imperiul – 5, 278 România, 256 nota 4 Roşie, Marea – 140, 293 Royal Niger Company, vezi Compania regală a Nigerului Rupert, râu în Canada, 61 Rusia, 14, 137, 155, 178-179, Saba, insulă în Antilele Mici, 136 Sahara, 299

mu Christophcr, insulă în Antâlele Mici, 37, 61, 65, 188 unt Eustatius, insulă în Antilele

Mici, 136

Vunt-Germain-en-Laye, pacea de la – lângă Paris (1632), 34 unt Jean, vezi Prinţul Eduard

Saint John's, capitala Terra No vei, 32 unt Louis, port în Africa de vest, 105-106, 143 unt Louis, oraş în insula Mauriciu, 214 Saint Malo, port în Franţa (Bretagne), 107 unt Martin, insulă în Antilele

Mici, 136

Saint Pierre, insulă lângă Terra Nova, 130 i Thomas, insulă în Antilele daneze, 135

Saint Vincent, insulă în Antilele Mici, 134, 188, sat în India, vezi Jam-şedpur îlomon, arhipelag în Pacific, 306 imarkand, oraş în Asia centrală, 284 unoa, arhipelag în Pacific, 203, 306, 361, 369

San Domingo, vechiul nume al insulei Haiti, din Antilele Mari, 19, 119, 134

San Francisco, golf pe coasta apuseană a Americii de Nord, 20

S.in Ildefonso, tratatul de la – (1800), 130 nota 1

San Juan de Ulua, port în America centrală, 20

— and River, convenţia anglo-bură de la – (1852), 209

Santa Cătălina, vezi Providence, insula -

Santa Cruz, insulă în Antilele daneze, 135

Santa Lucia, insulă în Antilele Mici, 32, 119, 130 şi nota 2, 133-134, 144

Saratoga, lupta de la – (1777), 129

Sarawak, reg – în nordul insu le i Borneo, 182

Saskatchewan, provincie canadiaii., 353

Im. iv. i, peninsula – 12, 15 Scandinave, statele – 377 Scarborough, oraş în Anglia, 374 Scoţia, scoţieni, 23, 40, 189-190, Senegal, râu în Africa de Vest, 15 Senegal, colonie franceză, azi stat în Africa de Vest, 105, 258 Seychelles, arhipelagul – în Coceanul Indian, 143-144, 394 Sfânta Elena, insulă în Atlantic, englezi la Madras, 40 Sfântul Laurenţiu, fluviu în Annrica de Nord, 24, 62, 80, 84, Sheffield, oraş în Anglia, 274 Siam (azi Thailanda), stat în sudestul Asiei, 351-352 Sicilia, insula – 415 Sierra Leone, râu în Africa de vest, 15 Sierra Leone, colonie engleză în

Africa de Vest, 105-106, 160, laya, 286 Simla, localitate în nordul Indiei, Indus, 87 noi I 19 gliei, 169.! 59 Spania, spanioli, 12-14, 18 nm. i I.

Spaniol, Imperiul colonial – 5, 19-22, 29-30, 34, 53, 116, 135-136. 185-186, 211

Statele Unite ale Americii, 34, 91 şi nota 2, 93, 120, 130 nota 1, 147, 163, 184 şi nota 2, 188 şi nota 2, 190, 193, 218, 221-223, 236-237, 245 şi nota 1, 246- 249, 251-252, 264, 270, 274, 306-307 nota 2, 308-309, 315, 319 nota 4, 320 şi nota 3, 322, 334, 352, 355-356, 358, 369, 375, 410, 414-415, 428

Stâncoşi, munţii – 130 nota 1

Stormberg, localitate în Africa de Sud, 327

Straits Settlements, colonie britanică în peninsula Malacca, 244

Strasbourg, oraş în Franţa, 317

Strâmtori, vezi Bosfor şi Darda-nele

Sudan, sudanezi, 256, 290-291, 293-296 şi nota 1, 338, 340- 343, 370, 394-395, 397, 416, 421

Sudbury, localitate minieră în Canada, 354

Suedia şi suedezi, 34 nota 1, 320 nota 3

Suez, canalul – şi portul – 235 şi nota 1, 242-243 şi nota 1, 256, 279, 286-290, 293, 340, 394-396, 414-415, 421

Superior, Lacul – în America de Nord, 62

Surat, port pe coasta de vest a Indiei, 39, 68, 348

Surinam (Guyana olandeză), 61, 134, 143

Sydney, oraş în Australia, 110, 112, 220, 259, 261, 287, 305- 306, 323, 357-358 nota 4, 411, 428

Sumatra fazi Sumatera), insula – 15, 38, 69, 104, 144-145, 159, 244 şi nota 1

Şipai, ostaşi indieni recrutaţi armata britanică, 226-227

V'. ilini, arhipelagul – în Pacific, ca, 297, 406-407, 422 Tanzania, stat în Africa răs. n i teană, 422 Tasmania, insulă la sud de Aus tralia, 111, 197-198 şi nota 2.

— 290 Tenasserim, provincie de coav

Birmaniei, 181 Ternate, insuliţă în arhipei

Molucelor, 20, 69 Terra Nova, insulă la răsări i

Canada, 17 şi nota 1, 18, 23, apuseană, 286, 352 Tigru, fluviul – 235 nota 1 Tilsit, pacea de la – (1807), 138 Timor, insulă în arhipelagul indonezian, 69 Tobago, insulă în Antilele Mici, Togo, colonie germană, azi republică independentă în Africa de vest, 361

Tokelau, insule în Pacific, 306 Tonga, insulele – în Pacific, 202.

         (1494), în Spania, 21 Toronto, oraş în Canada, 93, 190, Transiordania, vezi Iordania Transvaal, stat bur în Africa de

Sud, 159, 209, 300-305, 324-

l'rmgganu, stătuleţ în peninsula

Malacca, 352 frinidad, insulă în Antilele Mici, Atlanticul de Sud, 144 şi nota 2 I mis-Rivieres, regiune din Canala, 89 n-dao, port în China, 361 jţela, râu în Africa de Sud, 327 nâs (azi Tunisia), stat în Afrii de Nord, 342 u reia, vezi Otoman, Imperiul – urkestan, regiune în Asia centrală, 285 r. irilc de Jos, 13-14 ' j; uida, colonie engleză, azi stat în Africa, 293, 297-298, 323,

         ('ompania Unită Africană

         (1879) Unkiar-Skelessî, tratatul ruso-turc de la – (1833), 179 nota 3 Hnilever, trust chimic interesat în exploatarea Africii occidentale, Compania Unită a Africii iiniunea Sovietică, 384, 414-415 i niunea Sud-Africană, dominion britanic (1909-1961), 330-332 şi nota 1, 333, 361-362, 369, i.il, râu în Africa de Sud, 207- 208, 302 ouver, insulă şi port în vestul Canadei, 95, 109, 197, 249

Van Diemen, Ţara – vezi Tas-mania

Venezuela, 24

Verde, Capul – în vestul Africii, 21

Vn. Localitate în Africa de lud, Veriâillei, pacea de la – (1783), Victoria, cascadă pe Zambezi, 253 Victoria, colonie în Australia, 198, ver, 197 Victoria-Nyanza, lac în Africa, Mici, 188 Virginia, prima colonie britanii 9 în America de Nord, azi stat în S. U. A., 24, 31, 36, 41-43, Waitangi, tratatul de la – între

Anglia şi şefii maori (1841), Waterloo, lupta de la – 138 nota 2, 143 Wei-hai-Wei, port în China, 351, tului din Londra, 272 Westminster, catedr.il. i din I Ol) dra, 104, 254 Westminster, Statutul 'li' li

         (1931), 373, 378, 410 Winburg, localitate în Africa de

Sud, 207 Windward, grup de insule în An tilele Mici, 32, 38 nota I. 134 nota 2

Winnipeg, oraş în Canada, 409 Witwatersrand, regiune auriln. i în Africa de Sud, 302. 335,

Wyoming, stat în ta 1

Xosa, vezi Cafri, Fandabo, tratatul anglo-birman de la – (1826), 181 York, oraş în Anglia, 13 York, oraş în Canada, vezi Toronto Yorktown, lupta de la – (1781), Muviu în Atrica, Nord), stat în Africa, 426 Zanzibar, insulă lângă coasta Africii orientale, 213, 255

Zaragoza, oraş în Spania, 21 Zimma, conferinţa anglo-afgaal de la – (1880), 285 Zuluşi, populaţie din Africa <i (

Sud, 207-208, 300-301, ui

Ilustraţiile au fost reproduse din lucrările: Spamers Illu-strierte Weltgeschichte, voi. V, VII, IX-X; Th. Flathe-('. F. H e r t z b e ir g, AUgemeine Weltgeschichte, voi. VII, IX, XII; W i d m a n n-F i s c h e ir-F e li t e n, Illustrierte Weltgeschichte, ed. A Ii-a, voi. III, IV; P f 1 u g k-H a r 11 u n g,. Weltgeschichte, voi. IV, VI; Helmolt, Weltgeschichte, voi. I; Adolf R e i n, Europâische Ausbreitung k'ber die l'. rde; Maxime P e t i t, Histoire generale des peuples de tantiquite î nos jours, voi. II-III; Paul Herrc, Weli geschichte der Neuesten Zeit, voi. I-II; W i 1 h e 1 m Nn w a c k, Australia – continentul contrastelor.

CUPRINSUL

Structură, bază şi sens

I'AKTEA Ii VECHIUL IMPERIU 9

I IN SECOLUL AL XVI-LEA jj

Comerţul maritim, premisă a expansiunii 11

Navigatori şi comercianţi, precursori ai colonizării… 17

Primele încercări de a întemeia colonii 22

Ecouri livreşti 25 li SUB PR1IMII STUARŢI 28

Raporturile dintre stat, burghezia comercială şi problema co lonială

Expansiunea în Africa şi în emisfera de vest 30

Englezii în Indiile Orientale 38 nul coloniilor şi rezultatele expansiunii coloniale sub primii Stuarţi 40

III. KEVOLUŢIA BURGHEZA ŞI COLONIILE 45

O eră nouă 4S

Politica colonială a republicii şi protectoratului. 49 rV. DE LA RESTAURAŢIE, LA PACEA DE LA UTRECHT (1713).

Mercantilism şi colonialism sub Restauraţie 55

Coloniile din emisfera vestică sub Restauraţie.

Probleme de guvernare a coloniilor din emisfera de vest. 62

Africa 65

Compania Indiilor Orientale 67

Războiul de succesiune la tronul Spaniei şi tratatul de la

Utrecht (1713) 72

V. PUNEREA BAZELOR MARELUI IMPERIU

Comerţul cu sclavi.

Cucerirea Canadei începutul cuceririi interiorului Indiei 84

Organizarea şi dezvoltarea noilor colonii. Canada… 89

Quebec Act

Războiul american de independenţă şi urmările sale pentru

Canada 91 „Canada Act” 93

Noi explorări în nordul şi vestul canadian

Guvernarea Indiei

Clive V*

Legea din 1773!'>' „India Bill” (1784) 101 încercări de lărgire a expansiunii în Asia şi Africa… 10M

Un episod izolat: insulele Falkland |f "

Orizonturi noi: Oceania şi Australia '

VI. INIMILE DE VEST ŞI AMERICA 113

Indiile de vest 11-4

Antilele, până la mijlocul veacului al XVIII~lea. Lh

Ocuparea coastei Mosquitos. Războiul de şapte ani… 111

Coloniile nord-americane II'

Dezvoltarea celor 13 colonii, până la războiul de şapte ani. 121

Conflictul cu metropola 12]

Războiul de independenţă al coloniilor americane… I2ţ

VII. RĂZBOIUL CU FRANŢA REVOLUŢIONARA ŞI CU IMPERIUL NAPO

LEONIAN… i, |

Războiul în Indiile de vest şi America Iii în Asia I >.

Stăpânirea drumului spre Indii: Africa III

Pacea cu Franţa şi aliaţii ei I I l

VIII. DE LA. VECHIUL' LA. NOUL” IMPERIU ||i, PARTEA A II-A: NOUL IMPEKIU

I IN CĂUTAREA FORMEI (1815-1850) 155

Problema abolirii sclavajului 160

India 163

Compania Indiilor 164

Comerţul între Anglia şi India 165

Efectele sociale ale comerţului englez. Proprietatea funciară 169

Administraţia Indiei 171

Cucerirea completă a Indiei, până la 1850177

Alte cuceriri în Asia 173

Războaiele cu Afganistanul şi Persia

Frontiera de est a Indiei: Birmania 18)

Războaiele opiumului 182

Emisfera de vest 1SS

America Latină şi Indiile Apusene. 185

Canada 189

Kiiscoala din 1837 şi actul de uniune din 1840. 193

Alte provincii canadiene 196

Oceania 197

Australia *'

Noua Zeelandă 200

Insulele Pacificului 202

Alri. ii 203

Aha.! occidentala şi ecuatorială '|l1

Alrica orientală 213

II IMPERIUL LIBERAL (1850-1874) 215

Comerţul – sistemul circulator al imperiului '! '

Emigraţia

Antecedentele marii răscoale indiene din 1857-1858.

Desfăşurarea răscoalei 227

Urmările imediate ale răscoalei 230 „Legea pentru mai buna guvernare n Indiei” (1858) … 232

Probleme economice în India, dupS 1858

Probleme sociale după marea răscoala 237

Alte evenimente asiatice 242

Canada 244

Federalizarea Canadei 245

Indiile Occidentale şi America Centrală, 250

Africa 253

Africa de sud 254

Africa orientală şi occidentală 255

Aur în Australia 25S

Noua Zeelandă şi insulele Pacificului 263

PARTEA A III-A: IMPERIUL IMPERIALIST.

I. SPRE ÎNCHEIEREA ÎMPĂRŢIRII LUMII (1874-1895).

Concepţii colonialiste britanice în pragul trecerii spre impe rialism

Cauzele avântului expansiunii după 1870

India şi „neotorysmul” lui Disraeli

Adâncirea contradicţiilor anglo-indiene şi dezvoltarea unei mişcări organizate de eliberare

Controverse economice

Problema frontierelor Indiei: Afganistanul

Africa: ocuparea Egiptului

Regimul britanic în Egipt

Rezistenţa Sudanului: Mahdi

Africa orientală

Africa occidentală.

Africa de Sud.

Aur în Witwatersrand.

Cecil Rhodes, „Napoleonul Africii de Sud”

Australia, Noua Zeelandă, Oceania.

Canada

II. IN LUPTA PENTRU REÎMPĂRŢIREA LUMII (1895-1918)

Omul zilei: Joseph Chamberlain

Relaţii economice interimperiale

Probleme politice ale relaţiilor interimperiale, după 1895.

Războiul anglo-bur 323

Africa de Sud după războiul anglo-bur 329

Aspecte economico-sociale ale dezvoltării Africii de Sud, în perioada constituirii dominionului 332 începuturile şi dezvoltarea luptei muncitorimii sud-africane 335

Africa orientală 337

Africa occidentală. 338

Egiptul şi Sudanul oriental 340, India 344

Mişcarea naţională indiană între 1895 şi 1914. 346

India în timpul primului război mondial 349

Împărţirea sferelor dominaţiei imperialiste în Asia… 351

Canada: erupţia demografică şi economică a vestului. 352

Australia şi Noua Zeelandă 356

Arctica şi Antarctica 360

Imperiul britanic în primul război mondial

PARTEA A IV-A: DECLINUL 365

I. DE LA UN RĂZBOI LA ALTUL (1918-1939) 367

Tratatele de pace 369

Reorganizarea Imperiului 370 în subteranele Imperiului: o incursiune în economie. 374 i economică mondială din 1929-1933 şi urmările sale pentru Irriperiul britanic a 377

India: Mahatma Gandhi; ' lii.h. i în perioada avântului revoluţionar de după 191S. Nona activizare a mişcării de eliberare. Criza economici

În India., India în anii premergători celui de-al doilea război mondial în jurul Indiei: Birmania, Ceylon, Afganistan. - 1KK

Orientul Apropiat: Iran, Irak, Iordania

Egiptul *" '

Africa de Sud: spre independenţa dinainte condamnata. W

Evenimente interne mai importante 400

Africa de vest 404

Africa de est „Dominioanele albe”: Canada, Australia, Nou. i ZeelanâA 40*>

II. DESTRĂMAREA IMPERIULUI

Al doilea război mondial 414

Lupta de eliberare a popoarelor din imperiu, după al doilea război mondial, pe teritoriul asiatic 41 fi

Independenţa Africii 421

Alte colonii pe drumul independenţei 426

Canada şi Australia 42S

Commonwealthul britanic în al şaptelea deceniu al secolului al XX-lea. Retrospective şi perspective 429

ANEXE 433

REZUMATE 433

BIBLIOGRAFIE 449

INDICI., 463

SFÂRŞIT