12.

Dar cine s-a închinat, zice, Duhului? Cine dintre cei din Vechiul Testament, sau dintre cei din cel Nou?

Cine I-a adresat rugăciuni? Şi unde s-a scris că trebuie să I se aducă închinare, sau să-I adreseze rugăciuni? De unde ai luat tu această opinie? Vom da o explicare mai deplină mai încolo, când vom vorbi despre învăţătura nescrisă. Acum va ajunge să spunem acestea: Duhul este Cel întru Care ne închinăm şi prin Care ne rugăm252.

Căci zice Scriptura: „Duh este Dumnezeu şi cel ce se închină Lui se cade să se închine în Duh şi în Adevăr”

(In. 4, 24). Şi iarăşi: „Nu ştim să ne închinăm, cum trebuie, ci însuşi Duhul se roagă pentru noi cu suspine negrăite” (Rom. 8, 26); şi: „Mă voi ruga şi cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea” (I Cor. 14, 15), adică în minte şi întru Duhul. Deci a se închina şi a se ruga întru Duhul socotesc că nu e altceva decât că El însuşi îşi aduce lui închinare şi rugăciune253. Faptul acesta nu e aprobat de cei ce trăiesc în Dumnezeu şi care ştiu că închinarea Unuia e închinarea Celor trei, pentru demnitatea egală a Celor Trei în dumnezeire254.

Şi nu mă voi teme nici de textul: „Toate s-au făcut prin Fiul” (In. 1, 3), ca şi când unul dintre toate este Sfântul Duh. Căci s-au spus: „Toate câte s-au făcut”, nu simplu „toate”. Nu e vorba nici de Tatăl, nici de câte nu s-au făcut. Arată-mi deci că Duhul Sfânt a fost făcut şi atunci dă-I pe Fiul ca Făcător şi numără-L pe Duhul între făpturi. Până nu o arăţi aceasta, n-ai nici un ajutor spre impietate prin această universalitate. Dacă a fost făcut, fără îndoială a fost făcut prin Hristos. Nu voi nega aceasta nici eu. Iar dacă nu a fost făcut, cum ar fi unul dintre toate, sau făcut prin Hristos? Deci încetează să dispreţuieşti şi pe Tatăl, dispreţuind şi pe Unul-Născut, căci Fiul nu e Făcătorul unui împreună-rob, ci e împreună slăvit cu Cel de aceeaşi demnitate255. Nu socoti nimic din Treime comparabil cu tine, ca să nu cazi din Treime256. Nu amputa prin nimic firea cea una şi vrednică de aceeaşi evlavie. Dacă elimini ceva al celor trei, vei distruge totul, mai bine zis vei cădea din totul. E mai bine să accepţi o înţelegere redusă a unirii, decât să mergi până la lipsa totală de evlavie.