13.

Cuvântarea noastră a ajuns la punctul principal. Şi suspin să văd că o dificultate moartă odinioară şi care a t cedat credinţei se reînnoieşte. Este necesar însă să ne ţinem tari faţă de cei ce flecăresc şi să nu ne lăsăm biruiţi prin slăbiciune, odată ce avem pe Cuvântul şi suntem apărători ai Duhului. Dacă este, zic ei, un Dumnezeu, şi un Dumnezeu al unui Dumnezeu, cum nu sunt trei Dumnezei? Sau cum nu este o mulţime de începuturi (o poliarhie) ceea ce slăviţi? Cine sunt cei ce spun acestea? Cei mai deplini în lipsa de evlavie, sau cei ce ocupă treapta a doua în lipsa de evlavie, adică cei cu o opinie bună despre Fiul. Răspunsul meu va fi, în parte, pentru toţi, iar, de altă parte, va fi special pentru cei de al doilea.

Celor din urmă le spun: pentru ce ne numiţi „triteişti”, voi, care cinstiţi pe Fiul, dar respingeţi pe Duhul? Voi nu sunteţi „diteişti”? Dacă refuzaţi închinarea UnuiaNăscut, nu vă aflaţi în mod clar în rândul adversarilor noştri? Şi atunci de ce vă tratăm cu omenie, ca şi când nu aţi fi cu totul morţi257? Iar de cinstiţi pe Fiul şi mergeţi până la aceasta cu simţirea care vă aduce mântuirea, vă A CINCEA CUVÂNTARE TEOLOGICĂ întrebăm: Ce argument aveţi contra diteismului vostru, când vi se reproşează? Dacă aveţi un argument convingător, răspundeţi, şi daţi-ne şi nouă modul de a răspunde. Căci motivele prin care respingeţi voi diteismul ne vor ajunge şi nouă, ca să ne apărăm de triteism. Şi aşa învingem, folosindu-vă ca apărători pe voi, care ne sunteţi acuzatori. Şi ce lucru poate fi mai generos ca acesta?

Share on Twitter Share on Facebook