23.

Tu, la rirtdul tău, de unde ai luat termenii de „nenăscut” sau „fără început”, care sunt pentru tine fortăreţe de culme? Şi noi, de unde avem termenii de „nemuritor”? Arată-le pe acestea cu numele lor proprii. Şi noi le vom declara neadevărate, pentru că nu sunt în Scriptură, sau le vom desfiinţa. Şi ai murit chiar pe temeiul afirmaţiilor tale270. Căci ţi s-au nimicit chiar termenii şi zidul de apărare, în care te încredeai. Sau nu crezi că nădejdile tale sunt întemeiate în alţi termeni, chiar dacă nu sunt exprimate direct? Şi care sunt acele alte exprimări? Iată-le: „Eu sunt întâiul şi tu după acesta” (îs. 11, 4); şi: „înainte de Mine nu este alt dumnezeu şi nici după Mine nu va fi”

(îs. 43, IO)271. Căci întregul „este” al Meu (leş. 3, 14), neavând început şi neputând nici înceta272. Deci admiţând că nu e ceva înainte de El, nici nu are o cauză mai veche ca El, tu L-ai numit fără început şi nenăscut. Şi admiţând că nu va înceta să existe, L-ai numit nemuritor şi nepieritor.

Acestea înseamnă primii termeni şi acesta e înţelesul lor.

Dar care sunt cele ce nu sunt, nici nu se numesc?

Acestea: dumnezeirea este rea273, sfera este întreruptă, Trecutul este prezent, omul nu este compus. Şi pe cine ai cunoscut ajuns la atâta iraţionalitate ca să îndrăznească să cugete aşa ceva şi să susţină acestea?

Rămâne să arătăm cele ce sunt şi se numesc: Dumnezeu, Omul, îngerul, judecata, deşertăciunea silogismelor

(raţionamentelor) tale, desfiinţarea credinţei şi golirea tainei (Rom. 4,14; I Cor. 1,17)274.