25.

Dar admiră şi înţelegerea naturală a animalelor necuvântătoare şi explică raţiunile ei. Cum sunt pietrele şi arborii cuiburi şi acoperăminte, aceste cuiburi fiind clădite ca adăposturi şi frumoase şi potrivite pentru a le hrăni? De unde le vine albinelor şi păianjenilor hărnicia şi priceperea artistică? Albinele îşi adună polenul făcând din ceara produsă de la faguri alveole hexagonale, unite şi distinse între ele, şi împletind liniile drepte şi unghiurile prin lucrări obscure şi nevăzute. Iar păianjenii, după ce şi-au întins în multe feluri firele atât de subţiri şi aproape aeriene, ţes pânze cu numeroase îndoituri – şi acestea fără puncte de plecare văzute – ca locuinţă preţioasă şi în acelaşi timp spre vânarea celor slabe pentru trebuinţa hranei. Care Epiclide a imitat acestea, speculând despre liniile neexistente şi obosind în demonstraţii65?

Care Palamide a realizat formaţii lactice după modelul albinelor care zboară distinct, dar cu un scop unic66? Care Fidias, Zeuxis şi Polignot şi care Parhasios şi Aglaofon ştiau să facă lucruri atât de frumoase67? Care Dedal a executat la Cnossos un loc aşa de frumos pentru o femeie tfA DOUA CUVÂNTARE TEOLOGICĂ nară, atingând culmea frumuseţii, sau labirintul din Creta cu ieşirea dificilă şi cu coridoare complicate – ca să mă exprim în modul poetic – care a revenit de multe ori pentru desăvârşirea operei sale68?

Şi nu mai spun nimic despre mulţimile de furnici şi de vistieriile lor, nici de rezervele de hrană ce şi le adună, nici de toate cele ce le-am aflat istorisite despre căile şi conducătorii lor, şi despre buna rânduială a lucrării lor69.