Nastratin Hogea-n grădină castraveți mai mulți făcând

Și dintr-înșii pe parale unul-altuia vânzând,

Cu banii strânși merse-ndată ș-își cumpără un magar,

Gata, la cap un căpăstru și în spate un samar;

Îl lău, merse-n pădure, tăie lemne,-l încărcă,

Ș-încet-încet după dânsul către casa lui plecă;

Când sosi la un râu mare și să-l treacă trebuind,

L-a dat alături cu puntea, Hogea căpăstrul țiind;

Magarul din întâmplare în apă se-mpiedică

Și neputând să se scoale, s-afundă și se-necă;

Nastratin Hogea lăsându-l fără a se turbura,

Zise: — Cum se vede treaba, ursita asta-ți era,

Unde erau castraveții în apă a se-nnăcri

Pe tine-n locul acelor râul te acoperi;

Așadar or castraveții, or banii din ei luați

Sunt ursiți, precum se vede,-n apă a fi înecați.