Chitar-muz-armonicească,

Până când oi să tăcem?

Până când să ne munciască,

Întristarea ci-o avem.

Și când iarăși oi să-ncepem?

Dulce să ne veselim,

Că din griji precum pricepem,

Nimica nu folosim.

Ciasul umblu, vremea trece,

Și noi nainte pâșim,

Ne spune ne dă jungiu rece,

Că vârsta ni-o moleșim.

Și dacă în astă floare,

Cu dulciață nu trăim,

Când nădăjduești oare,

Vrem astă s-o mai găsim.

Ducă-să doru-n tristarea,

Ducă-să, inima rea,

Ducă-să chinul,ohtarea,

Ducă-să grija cea grea.

Iar noi cu o glăsuire,

Tot dauna să cântăm,

Și tot cu bună voire,

Slobozi să ne desfătăm.